Deficitul bugetar, majorat cu 11 miliarde lei, după prima treime a anului

Deficitul bugetului general consolidat pe primele patru luni din 2023 a fost de 27,35 miliarde de lei (-1,72% din PIB-ul estimat la circa 1.591 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma este cu 11 miliarde lei mai mare decât în prima treime a anului anterior și reprezintă un spor de 0,56 puncte procentuale ca pondere în PIB (de la -1,16%, la finele lunii aprilie 2022).

Evoluția a fost influențată de conjunctura economică dificilă și compensarea facturilor la energie pentru consumatorii casnici, dar rezultatul se constituie într-un semnal de alarmă major. În loc să avem o scădere a minusului bugetar, ne confruntăm cu o majorare de aproape 50% în termeni de puncte procentuale, cam două cincimi din veniturile sub așteptări însă trei cincimi din exapandarea cheltuielilor.

Pe fondul menținerii economiei după creșterea economice robuste de anul trecut (estimare curentă 4,7%, cu un avans peste așteptări în T4 2022), încasările au fost mai mari cu 9,7% în ianuarie-aprilie 2023 (+14 miliarde lei). Totuși, inflația (+14,1% medie lunară) a făcut ca acest avans să se traducă în scăderea cu 0,2 pp a veniturilor raportate la PIB (de la 10,2%, până la 10%).

Mai mult, s-a consemnat o majorare cu 25 miliarde lei a cheltuielilor publice (+15,6%, ritm cu peste 60% mai mare decât al veniturilor) și creșterea ponderii acestora în PIB de la 11,4% la 11,7%. Astfel, în primele patru luni, statul a cheltuit 117 lei la fiecare 100 de lei încasați, cu un deficit important rămas de acoperit la fondul național de sănătate ( -3 miliarde lei).

Comunicatul oficial invocă (din nou), pentru majorarea deficitului, creșterea volumului de investiții față de aceeași perioadă a anului anterior cu 58%, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale (în valoare de 3,6 mld lei), volumul mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor și influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.

De semnalat faptul că bugetul de stat a înregistrat un deficit semnificativ mai mare decât cel al bugetului general consolidat. Pe acest segment al finanțelor publice, s-au cheltuit 147 lei la 100 lei cheltuiți, ceea ce constituie o contraperformanță notabilă, imposibil de susținut pe termen lung.

Rezultatul per total a fost îmbunătățit de bugetele locale, situate la +7,3 miliarde lei sau aproape jumătate de punct procentual din PIB, după ce au beneficiat de achitările de impozite cu reducere la început de an. La care s-a adăugat și excedentul tradițional al instituțiilor publice autofinanțate (+1,8 miliarde lei).

Merită amintită și discrepanța între creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+28%, adică 2,9 miliarde lei în plus) și diferența suspect de redusă în cazul contribuțiilor de asigurări (numai +12%, sub nivelul modicării nominale a salariului mediu), în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public, cu peste 50 miliarde lei.

Rezultatul anemic la impozitul pe profit (doar +3% după primele patru luni), apărut în condițiile încetinirii activității economice (+0,1% estimare-semnal T1 2023 la T4 2022) dar și al unor probleme pe segmentul de mari contribuabili, a mai fost atenuat de revenirea notabilă din ultima lună la plata accizelor (+19,9% la finele lui aprilie de la -2,2% în martie).

În mod ciudat, avansul de doar 3,7% al TVA încasat (a doua mare componentă a veniturilor, cu circa 33 miliarde lei) a fost modest în raport cu inflația (fie ea și redusă la 11,23%) și cu revenirea pe plus a puterii de cumpărare în termeni reali, atât la salarii cât și la pensii, materializată în avansul peste așteptări al comerțului cu amănuntul.

Sumele primite din partea UE, în pofida unor neajunsuri majore în îndeplinirea cerințelor PNRR, au fost de circa 12 miliarde lei, în creștere cu 22,2% sau 2,2 miliarde lei. Prin urmare, de aici nu se poate justifica, fie și parțial, rezultatul nesatisfăcător al intrărilor la buget.

Cheltuielile cu dobânzile, majorate cu peste o treime

Avansul cheltuielilor (+15,6%) a fost cu 60% mai mare față de al veniturilor și s-a plasat mult peste nivelul inflației. Ritmul de creștere a fost mult mai redus în cazul cheltuielilor de personal (+8,5%). Ceea ce a condus, în contextul unui indicelui de prețuri încă ridicat, la plasarea bugetarilor în topul scăderii puterii de cumpărare a salariilor pe ramuri de activitate, de unde și revendicările actuale.

Asistența socială a scăzut marginal ca pondere în PIB (de la 4,3%, la 4,2%), în contextul unei creșteri procentuale în termeni nominali (+9,7%) în linie cu posibilitățile date de creșterea veniturilor. Au crescut, în schimb, alocările pentru bunuri și servicii (+17,5% nominal), cheltuieli de capital (+29,6%) și, mai ales, subvențiile (+80,8% sau cam 3 miliarde lei în plus).

[1]

Dincolo de avansul relativ redus pe segmentul cofinanțării proiectelor susținute cu fonduri neranbursabile (doar 4%), o problemă care se conturează pe termen mediu și lung este majorarea substanțială a cheltuielilor cu dobânzile. Acestea au avansat în decurs un an cu 34% în termeni nominali și totalizează deja 0,8% din PIB. 

Proiecția pe un an întreg la acest nivel înseamnă că doar serviciul datoriei, derivat din sume deja împrumutate, va ocupa 80% din spațiul de trei procente permis pentru deficit bugetar. De altfel, 30% din creșterea deficitului public în prima treime a anului provine din sumele alocate ÎN PLUS plății dobânzilor, ceea ce este elocvent.

Una peste alta, România a înregistrat un minus majorat în finanțele publice cu 0,56 puncte procentuale în T1, în condițiile în care ar trebui să obținem în anul curent o ajustare de 1,34% din PIB, conform programului asumat oficial. Pe 2022, s-a reușit o ameliorare cu 1,02 pp, acum obiectivul de -4,40% deficit pe 2023 presupune o ajustare de 1,90 pp (cam 30 miliarde lei economii) în următoarele 8 luni. Exact într-o perioadă sindical-electorală foarte complicată.