Deficitul bugetar, cvasistaționar în iunie dar problematic la mijlocul anului

Deficitul bugetului general consolidat la finele lunii iunie s-a menținut la circa 37 miliarde de lei (-2,34% din PIB-ul estimat la 1.591 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma este cu „doar” 13,7 miliarde lei mai mare decât în aceeași perioadă a anului anterior (față de 17 miliarde lei la finele lunii mai), adică un rezultat cu 0,67 puncte procentuale mai slab ca pondere în PIB (de la -1,67%, la finele lunii iunie 2022).

Evoluția a fost influențată de conjunctura economică dificilă și compensarea facturilor la energie pentru consumatorii casnici iar rezultatul rămâne problematic. În loc de scăderea minusului bugetar, am ajuns la mijlocul anului cu o majorare considerabilă. Singura veste bună, deficitul pe luna iunie a fost de doar 0,02% din PIB, adică voința determină putința.

Pe fondul avansului anemic al PIB după creșterea economică robustă de anul trecut (estimare curentă +0,2% T1 2023 față de T4 2022), încasările nominale au fost mai mari cu 12% în ianuarie – iunie 2023 (+26 miliarde lei). Totuși, inflația (+12,9% medie lunară) a făcut ca acest avans să se traducă în scăderea marginală a veniturilor raportate la PIB (de la 15,4%, până la 15,3%).

S-a consemnat o majorare cu aproape 40 miliarde lei a cheltuielilor publice (+16,5%, ritm cu trei optimi mai mare decât al veniturilor) și creșterea ponderii acestora în PIB de la 17% la 17,6%. Astfel, în primele șase luni din 2023, statul a cheltuit 115 lei la fiecare 100 de lei încasați, cu un deficit de aproape trei miliarde lei rămas de acoperit la fondul național de sănătate.

De semnalat și faptul că bugetul de stat a înregistrat un deficit semnificativ mai mare decât cel al bugetului general consolidat. Pe acest segment al finanțelor publice, s-au cheltuit 134 lei la 100 lei cheltuiți, ceea ce înseamnă un dezechilibru major, imposibil de susținut pe termen lung fără costuri masive cu îndatorarea.

Rezultatul per total a fost îmbunătățit de bugetele locale, situate la +7 miliarde lei (+0,44 puncte procentuale din PIB în pofida necesităților financiare din teritoriu). La care s-a adăugat și excedentul tradițional al instituțiilor publice autofinanțate (+1,8 miliarde lei, încă +0,11 puncte procentuale).

Merită amintită și discrepanța între creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+22,3%, adică 3,77 miliarde lei în plus) și avansul nominal al contribuțiilor de asigurări (numai +12,1%), în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public, cu aproape 77 miliarde lei. La impozitul pe salarii, creșterea de doar 9,2% (mult sub avansul de 14,9% al fondurilor de profil pe ansamblul economiei) a venit ca urmare a extinderii facilităților din construcții către sectorul agricol și industria alimentară.

Pe partea de impozite indirecte, comparabile cu CAS –ul ca pondere în buget, rezultatele au fost dezamăgitoare. Avansul de doar 7% al TVA încasat (a doua mare componentă a veniturilor, cu circa 49 miliarde lei) a fost modest în raport cu inflația și cu revenirea pe plus a puterii de cumpărare în termeni reali. El a fost însoțit de o creștere și mai mică la plata accizelor (+6,4).

Sumele primite din partea UE, în pofida unor neajunsurilor din îndeplinirea cerințelor PNRR, au fost de aproape 20 miliarde lei, în creștere cu peste o treime în termeni nominali sau 5,5 miliarde lei. Astfel, doar prin creșterea intrărilor de fonduri europene a fost ameliorat cu 0,3% din PIB deficitul bugetar la mijlocul anului, altfel situația era și mai dificil de gestionat.

Cheltuielile cu dobânzile, majorate cu peste o cincime

Avansul cheltuielilor (+16,5%) s-a plasat mult peste nivelul inflației. Ritmul de creștere a fost mai redus în cazul cheltuielilor de personal (+8,1%). Ceea ce a păstrat bugetarii, în contextul unui indicelui de prețuri încă ridicat, în topul scăderii puterii de cumpărare a salariilor pe ramuri de activitate.

Asistența socială a scăzut marginal ca pondere în PIB (de la 6,2%, la 6,1%), în contextul unei creșteri procentuale în termeni nominali (+11,3%), ușor sub posibilitățile date de creșterea veniturilor. Au crescut alocările pentru bunuri și servicii (+12,8% nominal), cheltuieli de capital (+30,7%) și, mai ales, subvențiile (+59% sau cam 3,3 miliarde lei în plus).

[1]

Dacă avansul pe segmentul cofinanțării proiectelor susținute cu fonduri nerambursabile a fost unul semnificativ (+40%), o problemă care se consolidează pe termen mediu și lung este majorarea substanțială a cheltuielilor cu dobânzile. Acestea au avansat în decurs un an cu 22% în termeni nominali și totalizează deja 1% din PIB. 

Proiecția pe un an întreg la acest nivel înseamnă că doar serviciul datoriei, derivat din sume deja împrumutate, va ocupa două treimi din spațiul de trei procente permis pentru deficit bugetar. De altfel, o cincime din creșterea deficitului public în primele șase luni ale anului provine din sumele alocate în plus plății dobânzilor (a se citi din împrumuturi anterioare).

Pe ansamblul anului trecut, s-a reușit o ameliorare a deficitului de doar 1 punct procentual (pp). Acum obiectivul de -4,4% din PIB deficit pe 2023 ar presupune o îmbunătățire a execuției de aproximativ 2 pp din PIB (cea de 1,34 pp planificată plus refacerea minusului de 0,67pp după S1) în a doua jumătate a anului, puțin probabilă și care reclamă creșterea substanțială a veniturilor.