Deficitul bugetar, -3,97% din PIB înaintea ultimelor două luni ale anului

Deficitul bugetului general consolidat a ajuns în octombrie la 62,8 miliarde de lei (-3,97% din PIB-ul estimat la 1.583,5 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma este cu 15,7 miliarde lei mai mare față de aceeași perioadă a anului anterior (de la 14,8 miliarde la finele lui septembrie), rezultat cu 0,63 puncte procentuale mai slab ca pondere în PIB (comparativ cu -3,34% în octombrie 2022).

Astfel, rezultatul execuției bugetare pe anul curent rămâne problematic în tentativa de îmbunătățire a soldului din anul anterior, ținta inițială de -4,4% fiind abandonată mai demult. În loc de scăderea minusului bugetar, s-a consemnat în luna octombrie o nouă majorare relativă, după ce decalajul fusese în continuă scădere după luna mai – august 2023.

Pe fondul creșterii PIB în pierdere vizibilă de viteză (estimare curentă +1,1% brut în termeni reali, T1 –T3 2023 față de T1 – T3 2022), încasările nominale au fost mai mari cu 10,6% în ianuarie – octombrie 2023 față de ianuarie – octombrie 2022 (+40 miliarde lei). Totuși, inflația relativ ridicată a făcut ca acest avans să se traducă în scăderea veniturilor raportate la PIB (26,5% în 2023 față de 26,9% în 2022, după primele zece luni ale anului).

Totodată, s-a consemnat o majorare cu 55,7 miliarde lei a cheltuielilor publice (+13,1%, ritm semnificativ mai mare decât al veniturilor) și creșterea ponderii acestora în PIB de la 30,2% la 30,4%. Astfel, în primele zece luni din 2023, statul a cheltuit 115 lei la fiecare 100 de lei încasați, cu un deficit cumulat de peste 10 miliarde lei rămas de acoperit la pensii și la sănătate.

De reținut, bugetul de stat a înregistrat, în premieră după mult timp, un deficit mai mic decât cel al bugetului general consolidat. Pe acest segment al finanțelor publice, s-au cheltuit 129 lei la fiecare 100 lei încasați, ceea ce înseamnă un dezechilibru major, corectat parțial din excedente la alte bugete, dar imposibil de susținut pe termen lung fără costuri masive cu îndatorarea.

Rezultatul per total a fost îmbunătățit de finanțele administrațiilor locale, situate la +1,5 miliarde lei (0,1 puncte procentuale din PIB, în scădere rapidă de la +4,15 miliarde lei la finele lui septembrie). La care s-a adăugat și excedentul tradițional al instituțiilor publice autofinanțate (+2,3 miliarde lei, încă +0,14 puncte procentuale).

Merită amintită și discrepanța între creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+21,2%, adică 5,83 miliarde lei în plus) și avansul contribuțiilor de asigurări (numai +12,9%, urmare a scutirilor introduse pentru anumite categorii profesionale), cea mai mare componentă a bugetului public, cu peste 130 miliarde lei. Impozitul pe profit a avansat cu doar 10,6%.

Pe partea de impozite indirecte, comparabile cu CAS –ul ca pondere în buget, rezultatele au fost sub așteptări. Avansul de doar 10,1% al TVA încasat (a doua mare componentă a veniturilor, cu aproape 85 miliarde lei) a fost sub inflația medie și nu a reflectat revenirea pe plus a puterii de cumpărare în termeni reali (5,4% la salarii și 4,6% la pensii în octombrie). El a fost însoțit de o creștere suspect de mică la plata accizelor (+2,8%, la o componentă importantă, de peste 30 miliarde lei).

Sumele primite din partea UE, în pofida neajunsurilor din îndeplinirea cerințelor PNRR, au fost de peste 35 miliarde lei, în creștere cu circa 6% în termeni nominali sau două miliarde de lei. Intrările de fonduri europene au ameliorat cu 2,21% din PIB deficitul bugetar înaintea ultimelor două luni ale anului.

Asistența socială, în scădere ca pondere în PIB

Avansul cheltuielilor (+13,1%) s-a plasat peste nivelul inflației. Ritmul de creștere a fost ceva mai redus în cazul cheltuielilor de personal (+10,8%). Ceea ce a păstrat bugetarii din sectorul sanitar, pe fondul unui indice de prețuri încă ridicat, în subsolul clasamentului puterii de cumpărare a salariilor.

Asistența socială a scăzut ca pondere în PIB de la 10,4%, la 10,2%, în contextul unei creșteri procentuale în termeni nominali (+10,4%), ușor sub ritmul creșterii veniturilor bugetare. Au avansat cu un ritm relativ mai crescut alocările pentru bunuri și servicii (+12,1% nominal) și mai ridicat cheltuielile de capital (+17,9%) și subvențiile (+18,6% sau 2,4 miliarde lei în plus).

[1]

Majorarea pe segmentul cofinanțării proiectelor susținute cu fonduri nerambursabile a fost una importantă (+13,8%). O problemă pe termen mediu și lung, în contextul unor cotații în creștere pe piețele de capital, este majorarea cheltuielilor cu dobânzile. Acestea au avansat cu 15,2% în termeni nominali și totalizează până acum 1,8% din PIB. 

Pe ansamblul anului trecut, s-a reușit o ameliorare a deficitului de doar 1 punct procentual (pp). Acum obiectivul revizuit la -5,5% din PIB pe 2023 ar presupune o încadrare într-un discutabil deficit de doar -1,53% pe ultimele două luni ale anului (cifrele au fost de -2,31% în 2022, -2,69% în 2021, -2,74% în 2020 și -1,84% în 2019).