Deficitul bugetar, -2,06% din PIB pe primul trimestru al anului

Deficitul bugetului general consolidat pe primul trimestru al anului a fost de aproape 36 miliarde de lei (-2,06% din PIB-ul estimat la 1.738,9 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Este un rezultat mai slab decât în aceeași perioadă a anului anterior (-22,75 miliarde lei pe primele trei luni din 2023 și -1,42% din PIB). De reținut, problema a apărut în primele două luni, în timp ce execuția pe martie a avut rezultate similare (-0,39% PIB în 2024 față de -0,35% în 2023).

Deși suntem de-abia la început de an, rezultatul negativ apare ca un semnal de alarmă în condițiile în care ar trebui să avem în anul curent o scădere a minusului bugetar pe o traiectorie care să arate intenția de încadrare în cerința de cel mult -3% din PIB, necesară pentru ieșirea de sub procedura de deficit excesiv.

În pofida creșterii economice în pierdere de viteză de anul trecut (+2,1%) și a unui rezultat discutabil în T1 2024, încasările au fost mai mari cu 15,8% în primele trei luni din 2024 (+18 miliarde lei). Cu o inflație în scădere la mai puțin de jumătate față de martie 2023, acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,5 pp raportat la PIB (de la 7,1%, la 7,6%).

Din păcate, s-a consemnat și o majorare cu peste 31 miliarde lei a cheltuielilor publice, cu un avans al ponderii în PIB de la 8,5% până la 9,7%. Simplificat, în primele trei luni ale anului statul a cheltuit 127 lei la fiecare 100 lei încasați, cel mai important deficit fiind consemnat la fondul național de sănătate (-2,6 miliarde lei).

Urmare a unor transferuri mai mari în ultima lună către asigurările sociale, bugetul de stat a revenit cu deficitul peste cel al bugetului general consolidat, situație tipică în ultimii ani. Rezultatul per total a fost îmbunătățit de bugetele locale (+5,62 miliarde lei după achitările timpurii de impozite) și excedentul instituțiilor publice autofinanțate (+2,68 miliarde lei).

De remarcat diferența între avansul veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+14,9%, adică 1,5 miliarde lei în plus) și creșterea mai pronunțată în cazul contribuțiilor de asigurări (+22,1%, peste nivelul modicării nominale a salariului mediu, +8,2 miliarde lei) în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public.

Impozitele indirecte au avut un ritm de creștere sub cel general, cu 13,6% la TVA (de la 25,85 miliarde lei la 29,36 miliarde lei) și accizele la doar +9% ( concretizate într-un spor de numai 733 milioane lei). În schimb, susținerea din partea UE s-a majorat substanțial (+25%, de la 8,9 miliarde lei la 11,17 miliarde lei).

Avansul cheltuielilor, semnificativ peste cel al veniturilor

Avansul cheltuielilor (+22,7%) a fost semnificativ peste cel al veniturilor și cu mult superior inflației. Cea mai mare creștere a fost în cazul cheltuielilor de capital (peste zece miliarde lei sau +223,8% !), fiind achitate facturi de la finele anului anterior. Fără această majorare, deficitul bugetar ar fi fost aproape la același nivel ca în martie 2023.

În contextul satisfacerii unor revenidicări salariale, soldate cu o ascensiune a bugetarilor în topul creșterii puterii de cumpărare a salariilor pe ramuri de activitate, avansul cheltuielilor de personal a urcat la 19,6% (peste șase miliarde lei în plus). Asistența socială a consemnat o creștere procentuală de 12,4%, sub cea generală dar mult peste nivelul inflației (6,61%).

Au crescut sumele achitate pentru bunuri și servicii (+4,2 miliarde lei și +23,8% nominal) și, per total, alocările pentru cofinanțarea proiectelor din fonduri nerambursabile aferente cadrului financiar și cele aferente PNRR (+27%, de la 10,3 miliarde lei la 13 miliarde lei) factor pozitiv prin atragerea de bani europeni.

[1]

Subvențiile au scăzut considerabil față de aceeași perioadă a anului trecut (-1,12 miliarde lei, respectiv -22,3% în termeni nominali). În fine, ar mai fi de semnalat reducerea cheltuielilor cu dobânzile față de aceeași lună anului anterior (-1,49 milioane lei sau -16,4% nominal). Ca efect, pe aceste segmente de alocări, deficitul public a fost ușor atenuat.