Deficitul bugetar, 2% din PIB la jumătatea anului. Plățile pentru dobânzi, mai mari decât ajustarea fiscală

Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de circa 41 miliarde lei după primele șase luni ale anului curent (-2% din PIB-ul estimat la 2.056 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Procentajul reprezintă doar 55% din valoarea consemnată în aceeași perioadă a anului trecut, când s-a situat la aproape 70 miliarde lei sau -3,64% din PIB. 

Astfel, în pofida disputelor politice, a fost păstrată traiectoria de ajustare a minusului bugetar de la -7,62% din PIB în 2025 până la -6,24% din PIB pe anul în curs, spre cerința Maastricht de cel mult -3% din PIB. Necesară pentru ieșirea de sub procedura de deficit excesiv, situație în care ne aflăm încă din 2019 (-4,64% atunci, de la -2,88% în 2018). 

Pe fondul creșterii economice aflată în pierdere de viteză de (+0,7% pe anul trecut și previzonat la doar +0,1% pe 2026), încasările nominale au fost mai mari cu 10,2% în primele șase luni (+32 miliarde lei, în creștere semnificativă de la +23,5 miliarde lei la finele lui mai). Pe fondul unei inflații anuale de 10,13% (media ianuarie-iunie 2026), avansul veniturilor bugetare s-a tradus într-o creștere de +0,5 pp raportat la PIB (de la 16,2%, până la 16,7%). 

În primele șase luni din 2026, statul a cheltuit cam 112 lei la fiecare 100 de lei încasați (113 lei la finele primului trimestru). Undeficit important a rămas la bugetul asigurărilor sociale (-2,8 miliarde lei), în pofida subvenționării consistente de la bugetul de stat (circa 17 miliarde lei, adică două șeptimi din CAS colectat).

Pe fondul susținerii semnificative a plății pensiilor, bugetul de stat a înregistrat un deficit mai mare cel al bugetului general consolidat. Rezultatul per total a fost considerabil îmbunătățit de bugetele locale. Excedentul acestora a fost păstrat la +7,23 miliarde lei, în contextul unor majorări substanțiale de impozite. În pofida lipsurilor evidente, sănătatea a venit și ea cu un plus bizar, de 2,27 miliarde lei, adică a ameliorat deficitul general. 

De remarcat avansul veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+11,1%, adică 4,72 miliarde lei mai mult, cu o creștere de +29,9% la impozitul pe dividende) și avansul mult mai moderat în cazul contribuțiilor de asigurări (+7,1% și circa 7,4 miliarde lei în plus), în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public, cu 110,86 miliarde lei (32,4% din venituri). 

Plățile pentru dobânzi, în creștere cu peste 16%

Cheltuielile statului au marcat o creștere marginală (+0,8%, după -1,4% după 5 luni), adică +3,2 miliarde lei nominal (-4,8 miliarde lei după 5 luni) sau de la 19,8% la 18,7% din PIB, în contrast cu creșterea ponderii în PIB a veniturilor. De remarcat scăderea puternică a cheltuielilor de capital (-23,5%). Acestea au fost de numai 20,87 miliarde lei față de 27,28 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut.

După ce s-au tăiat diverse sporuri și nu s-au mai indexat salariile bugetarilor, ajunși la coada clasamentului evoluției puterii de cumpăre pe ramuri de activitate, cheltuielile de personal s-au diminuat cu -3,9% (-3,35 miliarde lei). Asistența socială, fără indexarea pensiilor la început de an, a consemnat o scădere marginală (-0,5% sau -572 milioane lei). 

Proiectele din fonduri externe nerambursabile PNRR au avut o valoare considerabil mai mare față de primele șase luni ale anului trecut (+8,2 miliarde lei, adică mai mult decât duble). Totodată, alocările pentru bunuri și servicii au crescut cu 8,6% (+3,9 miliarde lei), în timp ce subvențiile au revenit pe plus în premieră pentru anul în curs (+1,6%).

În fine, ar mai fi de semnalat creșterea înregistrată de cheltuielile cu dobânzile față de aceeași lună anului anterior (de la 25,23 miliarde lei, până la 29,37 miliarde lei nominal, adică +16,4%). Ele au reprezentat 102% în raport cu ajustarea deficitului bugetar. Pe această traiectorie, România se îndreaptă pe termen mediu spre așa-numitul excedent primar (venituri mai mari decât cheltuielile, dacă se face abstracție de plata dobânzilor). 

Aceste evoluții au condus la performanța notabilă de ameliorare a soldului execuției în ianuarie 2026 – iunie 2026 față de ianuarie – iunie 2025 cu aproape 29 miliarde lei. De reținut, însă, acest mare beneficiu se află în pierdere de viteză (diferența era de 32 miliarde lei în aprilie), în contextul disputelor politice venite într-un moment complet nepotrivit.