Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2020 a urcat la circa 102 miliarde de lei (9,8% din PIB), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.
Mai puțin de jumătate din bani (46 miliarde lei sau 4,5% din PIB) au constituit facilități fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor pandemiei.
De reținut, în context, contribuția importantă venită pe partea de venituri de la UE (o zecime din total, după o creștere cu 30% față de anul precedent).
Astfel, în pofida crizei, încasările raportate la PIB au crescut cu 0,7 puncte procentuale respectiv de la 30,3% la 31,0%.
Majorarea deficitului public a fost cauzată exclusiv de avansul semnificativ al cheltuielilor (+5,9 pp, de la 34,9% din PIB la 40,8% din PIB), întrucât apariția Covid s-a suprapus peste perioada electorală și angajamentele luate în anul precedent, bazate pe o creștere economică și nu pe o scădere în termeni reali de circa cinci procente.
În pofida creșterii vânzărilor (+2,1% pe primele 11 luni ale anului) încasările din TVA s-au redus față de aceeași perioadă a anului trecut (-4,6 miliarde lei, adică -7%). Reducere explicată prin creșterea rambursărilor de TVA pentru a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar și prin prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate.
Afectate prin scăderea consumului de carburanți și a prețurilor la pompă, accizele s-au păstrat aproape la același nivel (-0,75 miliarde lei) prin majorarea aplicată la produsele din tutun.
Deși salariile au crescut cu peste șapte procente, contribuțiile de asigurări au înregistrat o creștere marginală (+0,7 miliarde lei) iar la impozitul pe salarii și venit s-au încasat în plus cam un miliard de lei (+4,9%).
Bugetul de asigurări sociale a terminat anul cu aproape -1,6 miliarde lei, bugetul de șomaj la -1,3 miliarde lei iar bugetele locale („tradițional” ținute pe plus până spre finalul anului) la -2,8 miliarde lei. Fondul de sănătate a consemnat un minus de -443 milioane lei.
De reținut, pentru a avea o imagine sintetică a finanțelor publice, statul a încasat 76 de lei la fiecare 100 de lei cheltuiți iar situația a fost și mai problematică la bugetul de stat (unde intră sumele precum cele din impozitul pe venit sau profit și taxe gen TVA sau accize) – doar 57 de lei la 100 de lei încasați.
Majorarea cheltuielilor a fost anul trecut de aproape 15% față de 2019 iar datoria publică a urcat de la circa 35% la 45% din PIB, adică similar cu deficitul bugetar consemnat.
[1]
În pofida efectelor economice negative induse de pandemie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au trecut pragul de 10% din PIB iar cheltuielile sociale au continuat să crească exagerat (peste 20%), ceea ce explică majorarea îngrijorătoare a sumelor achitate la creditele contractate (aproape 20%).
Acum va trebui să găsim o variantă optimă pentru a reveni spre echilibru financiar și a limita creșterea datoriei publice, primul pas fiind un buget pe 2021 care să aibă prevăzut un deficit de circa 7% din PIB.
Nu există comentarii pentru această știre.
Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri
Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații