Datoria publică la începutul anului 2023, în creștere la 49,2% din PIB

Datoria publică a României a fost, la finalul lunii ianuarie 2023, de 49,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma calculată potrivit metodologiei europene, față de cele mai recente patru trimestre, a urcat cu circa 27,6 miliarde lei, până la 694,9 miliarde lei (de la 667,3 miliarde lei în decembrie 2022). 

Raportarea la rezultatul economic anunțat de INS (1.412,5 miliarde lei) a dat un procentaj în creștere semnificativă, de la 47,2% anterior. Astfel, ecartul față de pragul de 50%, de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor, s-a îngustat considerabil.

De reținut, avansul de două puncte procentuale vine după dublarea în termeni nominali a sumelor datorate de stat pe parcursul a doar patru ani și adăugarea altor 13 puncte procentuale la obligațiile raportate la PIB, în condiții de creștere semnificativă a dobânzilor la creditele contractate.

Ponderea cheltuielilor cu aceste dobânzi va trece în acest an de 2% din PIB.

Desigur, datele din varianta provizorie referitoare la valoarea nominală a PIB vor mai suferi ajustări după ce datele vor fi recalculate, cu valoarea PIB pentru T1 2023 în loc de T1 2022.

Deocamdată, rămâne un spațiu de numai 0,8% din rezultatul PRELIMINAT pe anul curent pentru avansul datoriei publice (cam 12,8 miliarde lei, mai puțin de jumătate din suma împrumutată în prima lună a anului). 

Așadar, păstrarea datoriei sub pragul de 50% depinde de un avans economic care va fi greu de obținut în condiții de incertitudini majore pe piețele internaționale și de necesitate a ajustării bugetare conform programului de ieșire de sub procedura de deficit excesiv. Reamintim că nici rezultatul estimat pentru 2022 nu a fost atins ( doar 1.412,5 miliarde lei în loc de 1.427,3 miliarde lei).

Practic, vom asista la o cursă între creșterea tot mai redusă a PIB (atenție la deflatorul luat în calcul, ce apare subevaluat în prezent) și cea a îndatorării sub presiunea obligațiilor sumate de stat (unde menținerea subvențiilor pentru energie constituie un factor important), cu marje strânse de derapaj financiar potențial în condițiile apropierii perioadei electorale, care face improbabile eventuale măsuri de austeritate.

Fără „a face farmacie”, o datorie publică de aproape 50% din PIB la o dobândă medie puțin peste 6%, adică sub ceea ce găsim în piață pe termen lung la acest moment pentru a „rostogoli” sumele care vin la scadență, riscă să epuizeze marja de 3% deficit bugetar, în care va trebui să reintrăm.