Datoria publică, 57,2% din PIB la mijlocul anului

Datoria publică a României s-a situat la 57,2% din PIB la finele lunii iunie 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma calculată conform metodologiei europene a urcat la 1.040,6 miliarde lei, valoare cu aproape 77 miliarde lei mai mare decât cea consemnată la finalul anului precedent (963,94 miliarde lei). 

Nivelul de 57,2% a rezultat prin împărțirea sumelor acumulate ca obligație de plată la PIB-ul cumulat pentru ultimele patru trimestre, anunțat conform datelor disponibile în comunicatul INS nr. 222 din 5 septembrie 2025, respectiv 1.820,7 miliarde lei. Adică s-a raportat datoria la finalul lunii iunie 2025 la rezultatul economic din perioada T3 2024 – T2 2025, pe date operative.

De reținut, după cum am anticipat recent, rectificarea datelor referitoare la INS a modificat valoarea anunțată anterior de MF pentru luna mai 2025 de la 57,8% din PIB la 56,8%, procedura fiind absolut normală metodologic. Desigur, traiectoria de creștere a ponderii datoriei publice în PIB s-a păstrat, dar ritmul apare diminuat. 

Avansul datoriei publice în 2024 s-a făcut cu o medie situată în apropierea cotei de 15 miliarde lei lunar. În contextul necesității de ajustare fiscală, pe primele șase luni din 2025, media a fost de 12,8 miliarde lei. Majorarea datoriei publice a coborât la circa 21,5 miliarde lei în mai (când am traversat o perioadă critică) la mai puțin de 6 miliarde lei în iunie 2025.  

Una peste alta, datoria publică acumulată continuă să reprezinte o problemă importantă pentru bugetul public. De reținut, sumele necesare pentru „rostogolirea” datoriei și plata dobânzilor ar fi fost oricum în creștere, chiar la aceleași datorii nominale, din cauza valorilor mai mari ale dobânzilor. 

Reamintim că nivelul critic de 50% ar fi trebuit păstrat până la finele anului trecut dacă s-ar fi reușit creșterea economică planificată inițial la 3,4% și s-ar fi limitat cheltuielile, ori acesta a fost depășit considerabil,în condițiile recalculării discutabile a pensiilor, care au fost majorate cu 40% în termeni nominali.

Or, deși deficitul public era programat inițial să ajungă la -5% din PIB, execuția bugetară pe 2024 a consemnat rezultatul de -8,68% din PIB, față de -6,94% la ultima rectificare, iar minusul din veniturile publice a trebuit suplinit prin împrumuturi consistente. Mai mult, valoarea calculată pe metodologia europeană a urcat la -9,28% din PIB.

Pentru anul 2025 este vizat un deficit de -8,4% din PIB la cea mai recentă rectificare, ce ține de cont de ajustarea creșterii economice pe 2025 (de la +2,5% la +1,4 și apoi la +0,6% în termeni reali), valoare clar insuficientă pe traiectoria către o eventuală reintrare în reperul de -3% din PIB până la alegerile viitoare din 2028. Riscul major îl reprezintă intrarea într-un cerc vicios pe termen lung al deficitului excesiv.  

Foarte probabil, ritmul în care cresc obligațiile de plată ale statului va trimite pe termen mediu obligațiile de plată DOAR PENTRU DATORIA EXTERNĂ peste cota de 3% din PIB permisă de criteriile Maastricht și va reclama în deceniul următor să avem excedent primar.