Datoria publică a României a fost în iulie 2022 de 48,8% din PIB, potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.
Suma calculată potrivit metodologiei europene a urcat la circa 628 miliarde lei (de la 622 miliarde lei în luna precedentă) iar raportarea s-a făcut la rezultatul economic cumulat pentru cele patru trimestre anterioare, circa 1.288 miliarde lei.
Precizăm că recent (pe 7 septembrie) s-a efectuat înlocuirea în calculul pe date definitive a rezultatului econmic pentru T2 2021 (275,2 miliarde lei) cu cel pentru T2 2022 (335,2 miliarde lei). Astfel, suma la zi a ultimelor patru trimestre luate în calculul PIB s-a majorat de la 1.227,7 miliarde lei până la 1.287,7 miliarde lei.
Astfel, nivelul datoriei publice s-a ajuns la o valoare similară cu cea de la finele anului 2021 iar perspectiva este ca valoarea să fie chiar mai redusă după ce se va trece la raportarea care va ține cont de PIB pe T3 2022. Ceea ce permite, deocamdată, evitarea pragului de 50% de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor.
Desigur, datele din varianta provizorie 1 referitoare la avansul PIB pot suferi ajustări iar deflatorul va fi recalculat succesiv în următoarea variantă provizorie, conform metodologiei aprobate. Totuși este cert este că rămâne un spațiu mai mic de 1,2 puncte procentuale pentru avansul datoriei publice (cam 16 miliarde lei) pentru a ne păstra sub limita de 50% prin raportarea la PIB.
De reținut, păstrarea datoriei sub pragul menționat s-a făcut în baza unui avans economic care NU va mai putea fi repetat pe parcursul următoarelor trimestre. Mai ales în condițiile crizei actuale, care prefigurează o perioadă de recesiune pentru economiile germană, italiană și franceză, cu care derulăm aproape jumătate din schimburile externe.
Practic, vom asista la o cursă între creșterea tot mai redusă a PIB (atenție la deflatorul luat în calcul, ce apare subevaluat în prezent) și cea a îndatorării sub presiunea obligațiilor sumate de stat (unde subvențiile pentru energie se anunță a fi peste cele 22 miliarde lei amintite mai sus), cu marje strânse de derapaj financiar potențial și posibilitatea trecerii la măsuri de austeritate.
Nu există comentarii pentru această știre.
Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri
Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații