Cum ar aputea fi afectata Romania de intrarea Ucrainei in incapacitate de plata? O analiza a economistilor BCR

Zvonurile din ce în ce mai mari cu privire la o posibilă restructurare a datoriei Ucrainei și la posibile sancțiuni economice la adresa Rusiei, pun problema în ce măsură aceste evoluții ar putea afecta România. „Noi credem că numai într-o mică măsură, principala provocare fiind
găsirea unei soluții alternative la furnizarea de gaze naturale din Rusia”, apreciaza intr-un raport economistii Radu Craciun si Dumitru Dulgheru de la BCR.

Care ar fi implicațiile asupra României în cazul intrării Ucrainei în incapacitate de plată?

Iata ce se spune in raportul BCR: “Am asistat până în prezent la un fenomen de contagiune limitată în special în cursul zilei de luni, când Vladimir Putin a emis un ultimatum către forțele ucrainene ca acestea să se retragă din Crimeea. Leul și zlotul polonez au reacționat rapid, dar s-au întors pe un trend de apreciere după ce președintele rus a revenit asupra declarației belicoase.

Pentru perioada următoare, vedem un impact limitat asupra României în urma unei posibile intrări în incapacitate de plată a Ucrainei, dar o retorică beligerantă din partea Rusiei va determina o reacție promptă din partea investitorilor, după cum am putut vedea deja.

(i) Diferențiere calitativă: România este membru UE și NATO, având o economie stabilă, fără dezechilibre macro-economice (deficite de cont curent și bugetar reduse, un nivel al datoriei publice în linie cu cerința Maastricht).

România a încheiat cu succes două programe de asistență cu FMI și UE și a intrat într-un al treilea aranjament de timp preventiv din toamna anului trecut. România a făcut progrese importante în materie de consolidare a finanțelor publice care s-au materializat în reducerea deficitului bugetar la 3% de la 9% în urmă numai cu câțiva ani.

România are grad investițional din partea unor agenții de rating internaționale majore cum sunt Moody’s și Fitch. Mai mult, relațiile comerciale și de investiții dintre România și Ucraina sunt slabe.

(ii) Piețe financiare: Cu excepția unor declarații beligerante sau o escaladare a conflictului între Rusia și Ucraina, care este destul de puțin probabilă data fiind diferența de forțe, nu vedem riscuri semnificative la adresa prețurilor activelor românești. Leul ar putea suferi un ușor recul de 1-2%, dacă într-adevăr lucrurile iau o întorsătură urâtă.

Ieșirea investitorilor străini din plasamentele în obligațiuni locale ar putea pune presiune pe cursul de schimb, dar banca centrală va apăra leul punând grație regimului de flotare controlată dacă se constată o creștere mare a volatilității.

Prețul obligațiunilor românești ar putea fi afectate pe termen scurt, însă mișcarea nu ar trebui să fie mai mare de 20-30 puncte de bază. Până în prezent nu a fost observată o asemenea mișcare. Faptul că România a devenit o piață emergentă dintr-una periferică pentru investițiile în titluri cu venit fix și poziția macroeconomică solidă ar trebui să ofere suficiente motive de încredere.

Impactul asupra României al unui eventual embargo economic al Uniunii Europene asupra Rusiei

Acum câteva zile, UE a avertizat Rusia cu privire la posibile sancţiuni dacă Moscova refuză retragerea trupelor din Ucraina şi a oferit un proces de mediere între părţi, împreună cu alte organisme internaţionale. Reacţia Germaniei, Franţei şi Marii Britanii a părut mai puţin dură, cu menţionarea unei medieri din partea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), dar nu au fost excluse măsuri mai dure dacă Moscova nu se conformează.

SUA au ameninţat Moscova cu suspendarea dialogului comercial şi a cooperării militare în zonă.

Intr-un scenariu negativ, România se va confrunta cu un număr de riscuri în urma posibilelor restricţii economice impuse Rusiei de UE, transmise atât direct cât şi indirect, prin intermediul unor canale:

a) Reducerea exporturilor
b) Întreruperea furnizărilor de gaze naturale
c) Impactul asupra pieţei globale a mărfurilor (preţul petrolului)

Ponderea exporturilor româneşti către Rusia este în prezent de 2,8% în total exporturi (locul 9), în timp ce ponderea importurilor este de 4,1% (locul 6). Comerţul cu Rusia generează un deficit de 700 milioane euro pe an.

Principalele produse exportate sunt echipamentele de transport (34%) unde credem că Dacia este principalul contributor, echipamente electrice (21%) şi produse chimice (14%).

Pe partea de importuri, gazele naturale domină clasamentul de departe având o pondere de 88% în importurile României din Rusia.

O posibilă oprire a furnizării gazelor naturale ar putea fi declanşată nu numai de un embargo comercial european asupra Rusiei ci şi de o decizie a Rusiei de oprire a furnizărilor către Ucraina datorită neplăţii unei facturi de
2 miliarde de dolari.

Aceasta ar fi o repetare a scenariului din 2009 şi s-ar putea petrece mai rapid decât instituirea unui embargo european asupra Rusiei. Impactul asupra securităţii energetice a României ar trebui judecat în următorul context:
(i) Consumul anual de gaze naturale a României este de 145 TWh, din care 80% este acoperit de producţia locală.
(i) România este pe locul trei în UE în topul ţărilor cele mai puţin dependente energetic.
(ii) Consumul de gaze naturale are un profil sezonier ridicat iar România se poate baza în totalitate pe resursele interne pentru acoperirea cererii de consum.

Dacă lucrurile se înrăutăţesc, păcura şi cărbunele pot substitui gazele naturale la producţia locală de electricitate.
O analiză a impactului asupra preţului global al mărfurilor pleacă de la faptul că Rusia este al doilea exportator mondial după Arabia Saudită.

De aceea, un embargo asupra livrărilor de petrol va impacta preţul internaţional şi implicit preţurile de import ale României. Preţul combustibililor s-ar putea ajusta iar presiunile inflaţioniste vor creşte de la un nivel foarte redus al inflaţiei.

În concluzie, impactul asupra României va fi destul de limitat datorită relaţiilor comerciale slab dezvoltate dintre România pe de o parte şi Rusia şi Ucraina de cealaltă parte.

Industria auto ar putea fi afectată până într-un anumit punct (5% din exporturile acestei ramuri merg în Rusia), la fel şi industria echipamentelor electrice (care livrează în Rusia 6% din totalul exporturilor sale), dar nu în mod semnificativ. Securitatea energetică a României ar putea fi afectată destul de puţin pe termen scurt.

Până la venirea iernii viitoare ar putea fi găsite soluţii alternative, de tipul acumulării de noi rezerve, folosirii resurselor alternative sau găsirea de noi furnizori.
Totodată, România fiind percepută ca jucând într-o ligă economică diferită de cea a Ucrainei, o eventuală încetare de plăţi a Ucrainei ar putea avea un efect limitat asupra României.

Bineînţeles, un război deschis între Rusia şi Ucraina ar schimba în mod dramatic întreaga situaţie.”