Cresterea PIB in T3 2021, recalculata la +7,4%. Rezultatul cumulat dupa 9 luni ramane 7,1%

INS a fost recalculat ușor în sus, în prima variantă provizorie față de datele-semnal, la +7,4% pe seria brută și +8,1% pe seria ajustată sezonier (de la +7,2%, respectiv +8,0%) comparativ cu același trimestru din anul precedent.

Rezultatul cumulat după 9 luni din anul curent a fost păstrat la +7,1% pe seria brută și majorat de la +6,8% la +6,9% sezonier. De la +0,3%, avansul față de trimestrul anterior a ajuns la +0,4%.

Valoarea în preţuri curente pe T3 2021 a fost de circa 323 miliarde lei (prin ajustarea cu sezonalitatea, se ajunge la aproximativ 295 miliarde lei). Dată fiind cea mai recentă modificare a estimării pentru PIB 2021 (1.190,3 miliarde lei în prognoza de toamnă), ar fi necesar un rezultat de 371,3 miliarde lei în ultimul trimestru al anului pentru a obține rezultatul economic așteptat.

Deși România a evitat în pandemie recesiunea tehnică, adică nu a avut contracție economică două trimestre consecutive, situație rară la nivel european, revenirea s-a consolidat pe un ritm în scădere ( partial pe motiv de efect de bază) de la +5,7% în T3 2020 spre numai +0,4% în T3 2021.

[1]

Rezultate mai slabe în intermedieri financiare și construcții

Creșterea producției industriale cu 7,1% în primele nouă luni ale anului a dat mai puțin de o cincime din avansul PIB (1,3 puncte procentuale din rezultatul de +7,1%). Principalul factor de creștere a fost comerțul (+10,9% ca volum și 2 pp efect pe PIB, dar la pachet cu adâncirea deficitelor externe).

Sectorul IT (+14,2% în volum) și agricultura (+23,2%) au împărțit treapta a treia a influențelor favorabile, cu câte 1 pp.Totuși, revenirea din agricultură nu s-a realizat complet iar rezultatul pe 9 luni din 2021 a rămas cu peste cinci procente sub aceeași perioadă din 2019.

[2]

Urmare a îmbunătățirii colectării sumelor cuvenite bugetului public, impozitele nete pe produs (adică cele încasate minus subvenții) au adus 0,8 pp la avansul PIB.

Cea mai slabă s-a consemnat pe segmentul de intermedieri financiare și asigurări (pe fond de niveluri record ale profitabilității bancare), respectiv -0,6% în volum. Sectorul construcțiilor a coborât în T3 la -0,3% și a ajuns la efect zero pe PIB, la fel ca intermedierile financiare, după ce era creditat la începutul anului drept important factor de creștere.

Pe partea de formare a PIB, ar fi de reținut efectul comerţului internațional. Diferenţa de ritm de creștere între exporturi (+13,8%) și importuri (+16,7%) a condus la majorarea deficitului extern de la circa 33 miliarde euro la 48 miliarde euro și la un efect negativ pe PIB de -1,9 pp.

[3]

Explicația, revenirea economică, altiminteri robustă s-a făcut fără ca oferta internă să poată acoperi cererea sporită sau să performeze suplimentar pe piețele externe. Astfel, sectoare-cheie, precum industria sau agricultura, nu au revenit la nivelul din 2019 iar producătorii interni au pierdut teren în fața livrărilor din import.