Dobânda pe termen lung pentru România a scăzut marginal în ianuarie 2024, până la valoarea medie de 6,14%, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană.
Totodată, țara noastră a păstrat prima poziție la costurile de împrumut între statele membre, peste Ungaria, care a coborât sub pragul de șase procente (5,98%).
La nivel regional, în celelalte două țări cu regim valutar similar, costul împrumuturilor 10Y s-a în Cehia (de la 3,97% la 3,88%), dar s-a diminuat majorat cu puțin în Polonia (de la 5,21% la 5,24%). Aflată în tentativă amânată de adoptare a monedei unice, de care este legată prin curs fix, Bulgaria a coborât la 3,94%, de la 4,01% anterior.
Dobânzile cele mai scăzute au fost consemnate de Germania (2,18%), urmată de Suedia (2,23%) și Danemarca (2,31%), aflate în afara Zonei Euro. Țările de Jos (2,51%), Irlanda (2,60%) și Luxemburg (2,61%) s-au grupat în apropierea pragului de 2,5 procente, depășit mai clar de Franța (2,74%), Austria (2,76%), Finlanda (2,80%) și Belgia (2,81%).
Lituania este un caz special, valoarea de 2,88% fiind stabilită administrativ încă din octombrie 2022, după 0,16% anterior.
De reținut, la nivel european, situația Italiei (de la 3,81%, de la 3,82% în luna precedentă, cea mai mare valoare din Zona Euro) și poziționarea sub pragul de 3,5% a Letoniei (3,38%), Estoniei (3,31%), Croației și Greciei (ambele cu 3,29%), cea din urmă ieșită la finele anului trecut din zona celor mai mari dobânzi.
[1]
Una peste alta, deși valoarea consemnată pentru costul de împrumut pe termen lung a scăzut, România a continuat să dețină prima poziție în UE.
Distanța față de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar s-a mărit ușor, în contextul în care datoria publică s-a menținut, pe date operative, aproape de pragul critic de 50% din PIB.
Astfel, costul de împrumut al României în ianuarie 2024 a ajuns cu 3% peste cel al Ungariei, după ce era similar în luna precedentă. Ecartul a fost de 17% față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească) și a ajuns la 58% în raport cu Cehia (de la 56% anterior).
[2]
Din păcate, datele din 21 februarie 2024 plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 6,62% (tradingeconomics.com), peste media lunii ianuarie, pe un trend de stabilizare după o creștere rapidă la mijlocul săptămânii precedente.
La finele acestui trimestru se așteaptă o valoare de 6,44% iar, la orizontul următoarelor 12 luni, modelul utilizat arată un nivel de 6,29%.
Exporturile României au fost în iunie 2026 de 8,70 miliarde euro (+5,9% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat 11,66 miliarde euro (+9,9%), conform... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în iunie 2026 cu 0,84% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce scăzuse brusc în februarie, consecutiv unei traiectorii... detalii
România este țara membră UE care și-a ajustat cel mai mult deficitul bugetar în T1 2026, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o îmbunătățire de 6 puncte procentuale (pp) brut... detalii
Datoria publică a României a fost de 60,2% din PIB la finele lunii aprilie 2026, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost... detalii
Deficitul bugetar, 2% din PIB la jumătatea anului. Plățile pentru dobânzi, mai mari decât ajustarea fiscală
Semnal de alarmă - producția industrială, -3,3% după primele cinci luni ale anului
Inflația anuală - scădere semnificativă, până la 10,42%
Deficitul comercial lunar, în scădere la 2,6 miliarde euro în mai 2026
România, cea mai mare scădere a numărului de angajați din UE
Serviciile de piață pentru populație, scădere de aproape 10% după primele patru luni din 2026
Deficitul bugetar, -1,75% după primele cinci luni ale anului
Românii, pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal
Deficitul comercial lunar a trecut iar pragul de 3 miliarde euro în aprilie 2026
Comerțul cu amănuntul, -5,5% pe primele patru luni din 2026