În luna decembrie 2022, volumul lucrărilor de construcţii a crescut faţă de luna anterioară cu 14,2% pe seria brută dar s-a diminuat cu 0,3% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Astfel, dispunerea favorabilă a zilelor lucrătoare a amplificat activitatea iar trendul rămâne crescător.
Comparativ cu luna corespunzătoare din anul anterior, rezultatele au fost mai bune (+15,1% pe seria brută și +19,1% pe cea ajustată la sezonalitate).
Per total, rezultă că, după un început de an mai ezitant, revenirea a fost impresionantă. Datele sunt clar pozitive pe toate segmentele de activitate iar avansul general mai mult decât dublu față de prognoza oficială (12,9% brut, față de +6,2% prognoza CNSP).
În anul 2022, pe elemente de structură, toți indicatorii au fost pozitivi pe seria brută, valoarea maximă fiind consemnată la reparații capitale (+25,7%, după +34,7% comparativ cu decembrie 2021). Întreținerea plus reparațiile curente (+20,2%, respectiv +29,6%) și construcțiile noi (+8,9%, dar numai +7% față de decembrie 2021) au mers și ele bine.
Pe obiecte de construcţii, se poate observa o revenire pe segmentul construcțiilor inginerești, în creștere maximă pe decembrie (+20,8% față de luna anterioară, +19,2% față de aceeași lună a anului precedent) și în avans cu 13,2% pe întregul an 2022. Clădirile nerezidențiale continuă să conducă (+21,8%) dar au înregistrat un recul de 5,7% față de luna anterioară, în termeni ajustați la sezonalitate (deși +8% la brut).
Contrar imaginii publice, clădirile rezidențiale au avut cele mai reduse ritmuri de creștere, de doar +3,1% brut comparativ cu anul anterior (+4,8% ajustat), cu date amestecate în ultima lună (+7,9% brut dar -6,1% după aplicarea sezonalității) și numai +1% brut în decembrie 2022 față de decembrie 2021.
Per total, însă, sectorul construcțiilor a reușit să se plaseze anul trecut mult peste prognoza oficială, din moment ce a urcat la 12,9% brut și +10,8% ajustat. Acestui trend pozitiv s-a dovedit esențial în depășirea avansului preconizat al PIB per total (+4,8% valoare semnal față de +4,6% prognozat), în condițiile în care industria și agricultura au influențat negativ rezultatul economic.
Nu există comentarii pentru această știre.
Exporturile României au fost în iunie 2026 de 8,70 miliarde euro (+5,9% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat 11,66 miliarde euro (+9,9%), conform... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în iunie 2026 cu 0,84% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce scăzuse brusc în februarie, consecutiv unei traiectorii... detalii
România este țara membră UE care și-a ajustat cel mai mult deficitul bugetar în T1 2026, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o îmbunătățire de 6 puncte procentuale (pp) brut... detalii
Datoria publică a României a fost de 60,2% din PIB la finele lunii aprilie 2026, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost... detalii
Deficitul bugetar, 2% din PIB la jumătatea anului. Plățile pentru dobânzi, mai mari decât ajustarea fiscală
Semnal de alarmă - producția industrială, -3,3% după primele cinci luni ale anului
Inflația anuală - scădere semnificativă, până la 10,42%
Deficitul comercial lunar, în scădere la 2,6 miliarde euro în mai 2026
România, cea mai mare scădere a numărului de angajați din UE
Serviciile de piață pentru populație, scădere de aproape 10% după primele patru luni din 2026
Deficitul bugetar, -1,75% după primele cinci luni ale anului
Românii, pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal
Deficitul comercial lunar a trecut iar pragul de 3 miliarde euro în aprilie 2026
Comerțul cu amănuntul, -5,5% pe primele patru luni din 2026