Construcțiile, avans minim și trend descrescător după prima treime a anului

Autor:

Dan Palangean
Publicat la: 2022-07-04 08:11 Ultima actualizare: 2022-07-04 08:11

În luna aprilie 2022, volumul lucrărilor de construcţii a crescut faţă de luna anterioară cu 1,5% pe seria brută și cu 3,4% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

Astfel, dispunerea favorabilă a zilelor lucrătoare și durata mai mare a lunii au mai atenuat declinul dar trendul nu este îmbucurător.

Comparativ cu luna corespunzătoare din anul anterior, restrângerea de activitate este mai evidentă (-9,5% pe seria brută și -9,0% pe cea ajustată la sezonalitate). Totuși, în baza unui prim trimestru mai bun, cumulat pe primele patru luni din 2022, suntem la +1,0% pe brut și +0,4% ajustat sezonier.

Pe primele patru luni ale anului curent, o creştere s-a regăsit doar la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+8,3%), în timp ce lucrările de reparaţii capitale (-4,5%) şi lucrările de construcţii noi (-0,5%, date brute) au intrat pe minus.

De remarcat, toți indicii sunt deja negativi în raport cu aceeași lună a anului trecut, în condițiile în care creșterea economică pe 2022 se bazează pe acest sector economic în proporție de circa 15%.

Pe obiecte de construcţii au avut loc creşteri în perioada ianuarie – aprilie 2022 la clădirile nerezidenţiale (+11,2%) şi la clădirile rezidenţiale (+7,7%), în timp ce construcţiile inginereşti au scăzut cu 9,4%, semnal de alarmă din perspectiva investițiilor publice.

Comparativ cu aceeași lună a anului anterior, rezultatul este ceva mai slab la clădiri nerezidențiale (-2,3%), iar la rezidențiale (-10,1%) și construcții inginerești (-14,1%) declinul este major.

Per total, situația a început să devină destul de îngrijorătoare în raport cu prognoza oficială (producție +6,4%) pentru sectorul construcțiilor în 2022, din moment ce, după prima treime a anului, mai consemnăm doar un avans de 1% în raport cu aceeași perioadă din 2021.

Iar aceasta pe un trend de scădere în aprilie față de martie (-1,5%) și cu cel mai recent rezultat lunar situat cu aproape zece procente sub cel de anul trecut.

 

Comentarii

Nu există comentarii pentru această știre.

Adauga un comentariu

(nu se afiseaza pe site)
Turing Number

Alte stiri din categoria: Stiri economice

Toate platformele cripto sunt obligate să raporteze anual tranzacțiile la ANAF

Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii

Mobilizare pentru implementarea proiectelor din PNRR

Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii

Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului.  Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii

Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur

Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii