Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a crescut în august 2023 față de luna anterioară cu 2,3% pe seria brută, dar numai cu 0,1% pe seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, conform datelor publicate de INS.
Rezultatul ajustat a ținut cont de numărul diferit de zile lucrătoare în calendar.
Raportat la aceeași lună din anul precedent s-a consemnat o creștere de 0,6% brut (1,1% ajustat), valori similare cu cele din luna precedentă (0,7%, respectiv 1,2%). Astfel, rezultatul brut cumulat de la începutul anului 2023 a fost în pierdere de viteză între martie și august, de la cel mai mare până la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, sub nivelul (încă) prognozat oficial pentru avansul PIB pe 2023.
Această evoluție s-a produs în pofida unui avans anual de aproape cinci procente al puterii de cumpărare a salariului mediu (+14,8% aferent lunii iulie dar încasat în august, la o inflație de 9,43%), corelată cu consolidarea în domeniul pozitiv a pensiei reale (+3,3%, după majorarea cu 13% a cuantumului mediu de la începutul anului).
Ar fi de subliniat creșterile înregistrate conjunctural față de luna anterioară la mărfuri alimentare (+4,9% brut, deși numai +1,6% ajustat cu sezonalitatea) și în comerțul cu carburanți pentru autovehicule (+5,1%, respectiv, +2,9%). În schimb, pe segmentul de mărfuri nealimentare s-a înregistrat scăderi (-1,3%, respectiv -2,5%), situație mai puțin obișnuită.
Față de aceeași lună din 2022, datele publicate de INS au rămas clar pozitive la produsele alimentare (+1,8% brut și +2,7% ajustat sezonier), dar au coborât spre zero la magazinele cu vânzare predominantă de produse nealimentare (+0,4% brut, deși +1,6% ajustat) și au rămas încă negative pe segmentul de carburanți (-1,2% brut și -1,3% ajustat).
Cumulat de la începutul anului, avansul comerțului în ansamblu exprimat în termeni bruți s-a diminuat din nou până la 2,4% (stagnare la +2,6%, după ajustarea cu sezonalitatea), cu niveluri pozitive la produse alimentare (+3,4%) și produse nealimentare (+3,9%). În același timp, în pofida unui reviriment cert pe ultimele luni, la carburanți s-a păstrat poziționarea în domeniul negativ (-2%).
[1]
Per total, evoluția consumului a înregistrat o creștere aparentă față de luna precedentă, deși rezultatul cumulat a păstrat trendul de scădere comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Datele indică o posibilă revenire a consumului, în condiții de creștere a puterii de cumpărare, pe măsură ce inflația va scădea.
De reținut, din perspectiva stabilității macroeconomice, pe fondul rezultatelor slabe din industrie (în scădere ca rezultat brut lunar până sub nivelul din urmă cu nouă ani) și agricultură (a cărei evoluție în 2022 s-a situat la -11,6% iar creșterea estimată pe 2023 ar fi de numai 10,6%), s-au menținut la un nivel relativ ridicat dezechilibrele externe.
În context european, România a consemnat pe luna august 2023, o creștere marginală a comerțului cu amănuntul față de luna precedentă, spre deosebire de media Zonei Euro (-1,2% pe cifre ajustate) și media Uniunii (-0,9%). Cele mai mari valori s-au consemnat în Luxemburg (+1,9%), Polonia (+1,7%) și Danemarca (+1,6%) iar cele mai mici în Portugalia (-3%), Franța (-2,8%) și Belgia (-1,5%).
Comparativ cu aceeași lună a anului precedent, avansul de 0,6% plasează țara noastră semnificativ peste media UE (-2%) și cea a Eurozonei (-2,1%). Departe de topul alcătuit din Luxemburg (+8,7%), Spania (+8,1%) și Cipru (+5,9%), dar mult mai sus decât valorile consemnate în țări precum Slovenia (-21,5%), Belgia (-8,5%) și Estonia (-7,9%).
Nu există comentarii pentru această știre.
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025