Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere de 2% pe primele zece luni din 2020 față de aceeași perioadă a a anului trecut, potrivit datelor publicate de INS.
În pofida pandemiei, datele centralizate oficial arată o majorare de +5,7% la produse alimentare, băuturi și tutun, respectiv de +4,9% la produse nealimentare.
Rezultatul de ansamblu a fost redus doar de scăderea valorică a vânzărilor de carburanți (-8,8%), afectate nu atât în volum, urmare a restricțiilor de deplasare (telemuncă, activitate școlară redusă, diminuarea activității în turism), cât de scăderea prețurilor (-8,41% față de finele lui 2019).
Astfel, evoluția comerțului cu amănuntul a fost aproape de normal, în pofida reculului economic anunțat deja pe primele trei trimestre a fi de peste cinci procente și a creșterii ratei șomajului.
Datele arată că doar în aprilie și mai vânzările au avut niveluri mai mici decât în aceeași lună a anului precedent iar valoarea cumulată nu a coborât pe parcursul lui 2020 sub referința din 2019, în pofida problemelor induse de pandemie. De altfel, după mijlocul anului, traiectoria comețului a fost una ascendentă, pe fondul creșterii salariilor și pensiilor.
În luna octombrie s-a consemnat un avans de +1,3% în raport cu luna precedentă, mai accentuat pe segmentul alimentare, băuturi și tutun (+3,8%) și susținut de cel al produselor nealimentare (+3,3%). Prin contrast, vânzările de carburanții au înregistrat scăderi, urmare a amplificării restricțiilor impuse de valul doi al pandemiei.
[1]
Seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate (utilizată pentru comparabilitate cu alte state de către Eurostat) a consemnat un avans în comerț de 1,9% pe primele zece luni din 2020.
Valorile calculate pe categorii de produse au fost apropiate de cele brute, ușor mai sus decât cele brute la produse alimentare, băuturi și tutun (+5,9%) și carburanți (-8,5%), dar mai ceva mai reduse la produse nealimentare (+4,7%).
Rezultatul cumulat pe primele zece luni a fost susținut imediat după intrarea în pandemie de vânzările de produse alimentare, după care rolul de „locomotivă” a consumului a fost preluat de creșterea comerțului cu produse nealimentare. Acesta a urcat în octombrie 2020 până la +13,1% brut (+14% pe seria ajustată) față de aceeași lună a anului anterior.
Astfel, menținerea pe plus a cifrei de afaceri din comerț a atenuat contracția economică. Din păcate, producția industrială (medie lunară de -9% pe seria brută pe primele trei trimestre ale anului) a fost departe de evoluția comerțului, iar deficitul comercial a urcat la peste 13 miliarde euro (date la 9 luni).
Nu există comentarii pentru această știre.
Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri
Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații