BNR injecteaza lichiditati de 9,3 miliarde lei pe piata bancara, pentru a limita cresterea ROBOR

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a injectat astazi in piata bancara lichiditati de 9,3 miliarde lei, astfel ca dobanzile ROBOR pe termen scurt, de o zi (overnight) au stagnat la 2%, fata de 1,99% la cat au ajuns ieri, dupa o crestere abrupta, de la 0,49% in urma cu o saptamana.

ROBOR la 3 luni si 6 luni, in functie de care se stabilesc dobanzile la credite, au continuat insa sa creasca si astazi: ROBOR 3M de la 1,71% la 1,80% iar ROBOR 6M de la 1,78% la 1,89%, dar probabil ca se vor stabiliza in urmatoarele zile, odata ce BNR a dat semnalul ca actioneaza pentru asa-zisul “management adecvat al lichiditatii”.

Lichiditatile de 9,3 miliarde euro au fost injectate in piata bancara prin intermediul operatiunii clasice de piata monetara, denumita “repo”, prin care BNR ofera bancilor lichiditati, in schimbul titlurilor de stat. Termenul este de o saptamana, iar dobanda platita de banci este cea de referinta, 1,75%.

Este prima operatiune repo realizata de BNR in ultimii doi ani, ultima avand loc in 31 august 2015, in valoare de doar 1,9 miliarde lei.

Pana la acea data, BNR organiza aproape saptamanal operatiuni repo de injectarea lichiditatilor in piata.

In ultimii doi ani, insa, banca centrala a mentinut un exces de lichiditate pe piata bancara, care a determinat scaderea ROBOR 3 M de la 1,5% cat era in 31 august, momentul ultimei operatiuni repo, la 1% in ianuarie 2016 si 0,7% la finalul lui 2016, cel mai de jos nivel, care s-a mentinut si in prima parte din acest an.

BNR, prin vocea guvernatorului Mugur Isarescu, a precizat recent ca ROBOR-ul a fost lasat sa scada sub nivelul normal la care ar trebui sa fie, cel al ratei de referinta a bancii centrale, de 1,75%, prin mentinerea unui exces de lichiditate, pentru ca bancile sa recapete increderea in functionarea eficienta a sistemului si sa creasca activitatea de creditare (vezi aici detalii).

Insa perioada dobanzilor mici se apropie de final, odata ce inflatia a revenit la nivelurile normale, de aproape 2%, iar anul viitor urmeaza a creste la 3%, astfel ca si BNR trebuie sa creasca dobanda de referinta.

Si fireste ca prima dobanda care trebuie sa creasca este cea care a si scazut cel mai mult, adica ROBOR-ul, dupa cum preciza anul trecut Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR.

In consecinta, incepand cu mijlocul lunii august, ROBOR-ul a intrat pe o tendina de crestere progresiva, de la 0,8% la 0,9% iar apoi la 1% la mijlocul lunii septembrie, pentru ca din 26 septembrie sa inceapa o ascensiune abrupta, de la 1,14% la 1,80% intr-o saptamana, provocand reactii din partea reprezentantilor puterii politice, aflati sub presiunea criticilor privind majorarile de taxe, care determina si alte scumpiri, precum combustibilii.