Austriecii se tem ca Romania i-ar putea falimenta

Ţări ca România sunt prea mândre de performanţele lor economice şi prea sigure că acestă criză financiară le va ocoli şi de aceea au întâmpinat cu reticenţă şi dezinteres planul Vienei pentru protejarea băncilor austriece, fapt ce poate cauza un dezastru, scrie presa din Austria, citata de NewsIn.rnrnDupă turneul de săptămâna trecută al ministrului austriac de finanţe Josef Pröll prin România, Croaţia, Bulgaria şi Ucraina, presa din Austria comentează în ample materiale că măsurile promovate de oficialul de la Viena pentru ajutorarea băncilor austrice (Bank Austria, Raiffeisen Bank şi Erste Bank – n.r.) au fost întâmpinate cu suspiciune, reţinere şi dezinteres, întrucât aceste ţări sunt prea mândre de performanţele lor economice şi prea sigure că această criză financiară nu le va afecta economiile. rnrnÎn urma nereuşitei ministrului au apărut temeri că în momentul în care ţara va interveni pentru salvarea băncilor din Est bugetul intern va fi suprasolicitat şi Austria va ajunge la faliment. Una dintre cele mai problematice zone pentru băncile austriece este considerată chiar România din cauza deficitului mare de cont curent şi din cauza gradului crescut de îndatorare a populaţiei, mai ales la creditele în euro. rnrnPublicaţia Profil se întreabă retoric dacă “Este Austria ameninţată de faliment?” şi arată că statele din Europa de Est, printre care şi România, trag ţara în jos, întrucât băncile austriece nu pot susţine singure pierderile filialelor de acolo, iar statul ar fi nevoit să intervină. În acest caz, nu ar fi oare statul suprasolicitat, mai ales în condiţiile în care puterea euro este volatilă?, se întreabă Profil. rnrnÎn ziua de astăzi, scrie publicaţia austriacă, băncile au devenit beneficiare de ajutor social. “Sper să nu se ajungă la situaţia în care bancile ar trebui să fie preluate de stat, dar nu pot exclude această variantă”, a declarat cancelarul Werner Faymann. “Statul este nevoit să îşi salveze băncile, pentru că fără acestea s-ar dezintegra întreg sistemul economic, dar cine mai poate salva statul?”, comentează Profil. rnrnProfil scrie că o mare parte a problemei provine din faptul că “miliarde şi miliarde de euro ale băncilor austriece sunt prinse în vria crizei din estul Europei”. Băncile din Austria s-au extins supraproporţional faţă de mărimea lor în Europa Centrală şi de Est, acestea acordând îm regiune credite în valoare de peste 300 de miliarde de euro, potrivit unui studiu. rnrnCele mai mari griji ale băncilor austriece sunt cauzate, în afară de Ucraina, de filialele din Bulgaria şi România. “Ambele ţări au avut, în ultimii ani, deficite enorme de cont curent, iar nivelul de trai nu a fost îmbunătăţit. Chiar dacă cetăţenii din Europa de Est sunt încă buni plătitori ai creditelor, experţii estimează că în următorii ani se vor dubla cazurile de incapacitate de plată, din cauza faptului că populaţia nu are economii, în timp ce riscul şomajului este din ce în ce mai mare”, scrie Profil. rnrnLa toate aceste probleme se adugă faptul că aceste credite au fost acordate în monedă străină, care, în cazul unei deprecieri a monedei locale, aproape că sunt imposibil de plătit, continuă Profil. În unele ţări s-ar putea ajunge la o rată de 10 procente a creditelor care nu mai pot fi plătite, ceea ce înseamnă pierderi de peste 30 de miliarde de euro. rnrnDacă s-ar ajunge într-adevăr la 10 procente, ar apărea probleme enorme, iar Profil oferă un exemplu pe baza cazului Băncii Comerciale Române (BCR), preluate de Erste Bank: “În 2007, BCR a circulat un capital propriu de un miliard de euro şi a dat credite de peste opt miliarde de euro în România. Dacă 10 procente din aceste 8 miliarde nu mai pot fi încasate, înseamnă că acel capital propriu scade de la un miliard la 200 de milioane, ceea ce ar însemna că filiala din România ar avea nevoie urgentă de capital proaspăt, iar cel mai simplu mod de a face rost de bani ar fi să-i ceară de la concernul-mamă, care deţine 70%”. rnrnDacă banca-mamă din Austria nu reuşeşte să pună la dispoziţie acest capital, nu înseamnă că Erste ajunge la faliment, ci numai filiala din România. Pe de altă parte, un astfel de faliment s-ar resimţi puternic asupra bilanţului total al concernului. Pentru a evita astfel de situaţii, Austria se bazează pe ajutorul celorlalte state UE şi speră să strângă cele 150 de miliarde necesare salvării pieţelor bancare din Est. Potrivit Profil, reacţiile partenerilor europeni au fost până acum “oricum, numai prietenoase nu”. În plus, turneul ministrului de finanţe Josef Pröll prin Bulgaria, Ucraina, Croaţia şi România s-a lovit de “un dezinteres făţiş”. rnrnŞi Wiener Zeitung se întreabă dacă turneul prin Europa de Est a lui Josef Pröll a fost în zadar. Potrivit unor surse ale cotidianului vienez, vizitele lui Pröll ar fi fost un eşec total, la nivel politic şi diplomatic. Problema? “Ţările Estului european sunt foarte mândre de performaţele lor economice şi sunt ferm convinse că pot evita criza”, explică Wiener Zeitung. rnrnSite-ul televiziunii ORF arată că ministrul Josef Pröll ar fi fost întâmpinat “cu reţinere” de ţările din Europa de Est. “Ministrul de Finaţe Josef Pröll (ÖVP) s-a lovit în Ucraina, România, Croaţia şi Bulgaria de o reţinere politicoasă sau cel mult prietenoasă, încercând să promoveze un pachet de măsuri pentru susţinerea băncilor austriece şi pentru stabilizarea economiei”, scrie ORF. rnrn”Croaţia, România şi Bulgaria nu au acceptat ca un străin să le spună că le merge prost şi să le dicteze soluţia pentru a depăşi momentul”, se mai arată pe pagina pe internet a televiziunii. Pröll propusese stabilizarea monedei interne, asigurarea lichidităţii monedei locale şi punerea la punct a bugetelor, sugerând că băncile austriece vor rămâne prezente acolo unde vor fi îndeplinite condiţiile necesare. rnrnBucureştiul a fost, în cursul săptămânii trecute, cea de a treia etapă a turneului de criză al ministrului austriac, care a avut întrevederi cu omologul Gheorghe Pogea şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu. rnrn”România este o zonă problemă pentru băncile din Austria care funcţionează acolo, din cauza gradului crescut de îndatorare a populaţiei, mai ales în monedă străină. Astfel, potrivit unui studiu, 32% din gospodăriile din România plătesc lunar credite în valoare de 30% din venitul lunar. În plus, ratele creditelor în euro au crescut foarte mult din cauza deprecierii leului”, constată şi Die Presse, care titrează că “Fiecare al treilea leu este cheltuit pe credit”. rn