Abia acum ROBOR-ul a ajuns la un nivel normal

ROBOR, rata dobanzilor la depozitele plasate in sistemul bancar, indicele utilizat la setarea dobanzilor variabile la credite, inclusiv la creditele Prima Casa, a ajuns astazi la 2,46% pe an, cu 0,21 puncte peste nivelul dobanzii de referinta, de 2,25%.

Comparativ, in Polonia, WIBOR la 3 luni este 1,7%, in timp ce dobanda de referinta este 1,5%, asadar mai mare cu 0,20 puncte, aproape la fel ca in Romania. 

In Cehia, PRIBOR-ul la 3 luni este 0,9%, in timp ce dobanda de referinta este 0,75%, cu 0,15 puncte mai mare, un nivel de asemenea comparativ cu dobanzile din Romania si Polonia.

Ungaria este singura exceptie din zona: dobanda de referinta se afla la 0,9%, insa BUBOR la 3 luni este fixat artificial la 0,03% de banca nationala, prin limitarea volumului de depozite pe care bancile le pot depune in conturile bancii centrale.

De asemenea, si indicele de dobanda pentru moneda euro, EURIBOR, se afla in jur de -0,3%, sub dobanda de referinta a BCE, de 0%, dar de asemenea in conditiile in care Banca Centrala Europeana deruleaza o politica monetara neconventionala, prin furnizarea unui exces de lichiditati, cumparand titluri financiare (relaxare cantitativa – quantitative easing – QE).

ROBOR-ul nostru a inceput sa urce puternic din 16 aprilie, cand BNR a decis sa recurga, pentru prima data dupa 11 ani, la o operatiune de atragere de depozite din piata bancara, pentru a absorbi lichiditatea excesiva prezenta in ultima perioada, care a mentinut dobanzile la niveluri mai mici decat dobanda de referinta, de 2,25%.

Operatiunea de atragere de depozite a fost innoita in aceasta saptamana, astfel ca ROBOR la 3 luni a urcat de la 2,07% la 2,46% in prezent, o evolutie destul de abrupta, in mai putin de doua saptamani.

De ce a decis BNR sa majoreze ROBOR-ul

BNR a decis sa treaca la operatiunea de atragere de depozite, prin care dreneaza excesul de lichiditate din piata bancara, dupa ce a constatat ca surplusul de bani din conturile bancilor le determina pe acestea sa mentina dobanzile din piata monetara, precum si pe cele pentru depozitele clientilor, la niveluri mai mici decat ar fi normal, in conditiile in care BNR a majorat de doua ori dobanda de referinta la inceputul anului, de la 1,75% la 2,25%.

In minuta sedintei de politica monetara din 4 aprilie, cand BNR nu a majorat dobanda, in ciuda asteptarilor analistilor, se subliniaza ca excesul substantial de lichitate a impiedicat bancile sa majoreze dobanzile:

“S-a remarcat și ecartul ușor mărit dintre rata dobânzii la creditele noi și cea aferentă depozitelor noi la termen, reflectând parțial o transferare mai lentă asupra celor din urmă a majorării ratei dobânzii de politică monetară, probabil și pe fondul excedentului substanțial de lichiditate de pe piața monetară, care, este însă în mare parte tranzitoriu. S-a considerat că transmisia efectelor asupra pieței a măsurilor de politică monetară adoptate în lunile anterioare nu s-a epuizat încă.”

In aceste conditii, BNR a decis “continuarea ajustării conduitei politicii monetare, eventual și prin utilizarea altor pârghii decât cea a ratei dobânzii de politică monetară”, adica prin atragerea de depozite.

BNR a preferat sa mentina dobanda de referinta si sa recurga la drenarea lichiditatii luand in calcul si riscurile aferente incetinirii cresterii economice:

“S-au mai adus ca argumente riscurile potențial generate de conduita și calitatea politicii fiscale, precum și de evoluția costurilor firmelor, inclusiv în contextul gradului înalt de tensionare a pieței muncii, la care se alătură revizuirile recente în sens ascendent ale prognozelor privind creșterea economică în anul 2018 în zona euro și UE, dar și pe plan global, efectuate de bănci centrale și de instituții financiare internaționale.

Membrii Consiliului au convenit că din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare, esențiale sunt dozajul și cadența ajustării ratei dobânzii de politică monetară și mersul ratelor dobânzilor de pe piața monetară. S-a considerat că actualul context justifică o menținere a ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de acum. S-au făcut referiri și la ritmul incert de redresare a investițiilor în acest an – condiționat inclusiv de realizarea programului de atragere a fondurilor europene -, precum și la noile inițiative legislative vizând sectorul bancar, cu potențial impact advers asupra activității de creditare și a mecanismelor de soluționare a creditelor neperformante, dar și asupra transmisiei monetare, a percepţiei investitorilor şi a primei de risc suveran.” (vezi aici minuta BNR)

Utilizarea de catre BNR a acestui nou instrument de politica monetara, atragerea de depozite, a determinat analistii bancilor sa fie mai ponderati in privinta noilor majorari ale dobanzii de politica monetara.

Analistul BCR, Horia Braun-Erdei, considera ca s-au echilibrat sansele ca BNR sa majoreze din nou dobanda la urmatoarea sedinta, din 7 mai.

Pe de alta parte, analistul ING, Ciprian Dascalu, este sigur ca BNR va creste dobanda la 2,5% luna viitoare, in schimb nu mai este certa o noua majorare a ratei de referinta in acest an, pana la 2,75%, cum estima initial.