Datoria publică, 59,7% din PIB după primele opt luni ale anului

Datoria publică a României a urcat la 59,7% din PIB la finele lunii august 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma calculată conform metodologiei europene a fost de 1.084,3 miliarde lei, valoare cu aproape 120 miliarde lei mai mare decât cea consemnată la finalul anului precedent (964,8 miliarde lei). 

Nivelul de 59,7% a rezultat prin împărțirea sumelor acumulate ca obligație de plată la PIB-ul cumulat pentru ultimele patru trimestre, anunțat conform datelor disponibile în comunicatul INS nr. 259 din 10 octombrie 2025, respectiv 1.815,5 miliarde lei. Adică s-a raportat datoria la finalul lunii august 2025 la rezultatul economic din perioada T3 2024 – T2 2025, pe date operative.

Avansul datoriei publice în 2024 s-a făcut cu o medie situată în apropierea cotei de 15 miliarde lei lunar. În pofida necesității stringente de ajustare fiscală, pe primele opt luni din 2025, media a fost tot de circa 15 miliarde lei. Majorarea datoriei publice coborâse în iunie până la mai puțin de 6 miliarde lei dar a trecut pragul lunar de 30 miliarde lei în iulie, pentru a reveni la 14 miliarde lei în august 2025.  

Una peste alta, datoria publică acumulată continuă să reprezinte o problemă importantă pentru bugetul public. De reținut, sumele necesare pentru „rostogolirea” datoriei și plata dobânzilor ar fi fost oricum în creștere, chiar la aceleași datorii nominale, din cauza valorilor mai mari ale dobânzilor la sumele ce înlocuiesc datoriile mai vechi.

Astfel, datele din execuția bugetară pe 2025 pe primele zece luni ale anului arată deja un nivel de 2,5% din PIB al banilor achitați în contul dobânzilor la datoria publică, față de „numai” 1,9% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Este vorba despre 46,8 miliarde lei, în creștere cu 13,9 miliarde lei (+42,3%), evoluție care ar trebui să fie un semnal major de alarmă.  

Reamintim că, deși deficitul public era programat inițial să ajungă la -5% din PIB, execuția bugetară pe 2024 a consemnat rezultatul de -8,68% din PIB, față de -6,94% la ultima rectificare, iar minusul din veniturile publice a trebuit suplinit prin împrumuturi consistente. Mai mult, valoarea calculată pe metodologia europeană a urcat la -9,28% din PIB.

Pentru anul 2025 este vizat un deficit de -8,4% din PIB la cea mai recentă rectificare, ce ține de cont de ajustarea creșterii economice pe 2025 (de la +2,5% la +1,4 și apoi la +0,6% în termeni reali), valoare clar insuficientă pe traiectoria către o eventuală reintrare în reperul de -3% din PIB până la alegerile din 2028. Cert este că pragul de 60% din PIB datorie publică va fi trecut.

Foarte probabil, ritmul în care cresc obligațiile de plată ale statului va trimite pe termen mediu obligațiile de plată DOAR PENTRU DATORIA EXTERNĂ la 3% din PIB, cota permisă de criteriile Maastricht și va reclama în perspectivă să avem excedent primar. Extrapolarea datelor bugetare la zece luni arată că deja se conturează această perspectivă pentru anul 2025.