De ce nu adoptat și România moneda euro și când ar putea să o facă?

Politicienii sunt de vină pentru neadoptarea euro, deși am îndeplinit condițiile, în urmă cu 10 ani, a răspuns guvernatorul BNR, la întrebarea unui jurnalist, în cadrul briefingului de presă pentru prezentarea raportului asupra inflației, din 12 august 2025.

Întrebarea vine în contextul crizei bugetare și economice din România, în paralel cu trecerea la euro a țării vecine Bulgaria, de la începutul lui 2026.

Isărescu:

„S-a renunțat la orizontul trecerii la euro în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică. Noi am îndeplinit condițiile de aderare la euro în 2013-2014-2015. Atunci un prim-viceguvernator BNR, a fost și ministru de Finanțe…(Florin Georgescu n.r.)… „

Isărescu a vrut, probabil, să sugereze că Georgescu a avut atunci un rol important în decizia de adoptare euro, în sensul de a nu se trece la euro.

Florin Georgescu a fost numit ministru al Finanțelor și vicepremier în guvernul Ponta 1, în mai 2012. El a declarat atunci, ca răspuns la întrebarea unui parlamentar, că aderarea la euro va fi stabilită după alegerile parlamentare din luna decembrie a aceluiași an.

Alegerile au fost câștigate de alianța USL, condusă în tandem de liberalul Crin Antonescu și de social-democratul Victor Ponta, președinte fiind Traian Băsescu. După alegeri, Georgescu a fost înlocuit cu liberalul Daniel Chițoiu.

Georgescu avea o abordare conservatoare, naționalistă, împotriva adoptării euro, conform declarației din Parlament, la numirea sa:

„În plan economic, o politică monetară delegată sus la Banca Central Europeană ia din mâinile statului respectiv o pârghie de acţiune pentru corectarea unor dezechilibre, pentru creşterea competitivităţii, respectiv politica monetară, prin rata dobânzii şi prin cursul de schimb în principal”.

El a adăugat că Grecia şi Portugalia sunt două exemple negative, pentru că au adoptat moneda europeană fără să fie pregătite.

România avea atunci obiectivul ambițios declarat de aderare la moneda euro începând cu 2015, precedată de intrarea în mecanismul ERM II în 2013.

O decizie politică pierdută de Băsescu

Guvernatorul BNR a adăugat că trecerea la euro a fost o decizie politică. Practic o luptă între președintele Băsescu, care își dorea adoptarea euro, și guvernul Ponta și PSD, care erau împotrivă, alegând calea creșterii datoriei statului și majorarea deficitului public.

Isărescu:

„A fost și o decizie politică, președintele Băsescu chiar își stabilise această țintă. Pe urmă, s-a considerat politic că avem datoria publică prea mică și ne putem folosi de acest avantaj. Mai toate partidele și guvernele care au urmat nu au mai ținut la această țintă fiscală.

Eu am trăit acest lucru așa că pot să vorbesc liber. N-a fost un singur partid. Toți au mers, mai mult sau mai puțin, pe linia stimulării fiscale, care, apropo de curba Laffer*, nu funcționează oricum și oricând, ci atunci când ai impozite foarte mari, dar când ele sunt deja mici, nu mai produce niciun efect.” 

Isărescu a mai spus că BNR a abandonat ideea trecerii la euro în 2018, în timpul guvernului condus de Viorica Dăncilă, parte a coaliției PSD-PNL, președinte fiind Klaus Iohannis.

Isărescu:

„În 2018, Banca Națională n-a mai putut să colaboreze, a fost ultima ședință privind adoptarea monedei euro, la Academia Română, și am renunțat și noi la toate comitetele, am avut vreo trei, inclusiv unul tehnic, pentru aducerea numerarului în țară. Eram avansați.”

Un plan de trecere la euro ar fi obligat Guvernul să respecte indicatorii privind deficitul și datoria publică.

Când am putea adopta euro?

Mugur Isărescu sugerează că un nou obiectiv pentru trecerea la euro ar putea fi setat abia peste 5 ani, după corecția deficitului bugetar, care conform normelor europene ar trebui să scadă la 3% din PIB, în timp ce datoria publică trebuie să fie de maxim 60%.

Isărescu:

“Dacă corecția fiscală înseamnă 5-7 ani, înseamnă că peste 5-7 ani mai discutăm.”

Conform Planului Bugetar-Structural pe Termen Mediu (în perioada 2025-2031) publicat de Ministerul Finanțelor, încadrarea în deficitul bugetar de 3% din PIB și cu o datorie publică de maxim 60%, ar urma să fie realizată abia în 2031.

Anul 2031 ar urma să fie primul an în care deficitul bugetar ar fi sub 3 % din PIB, conform ECOFIN.

Presupunând că România va îndeplini condițiile indicatorilor fiscali peste 6 ani, adică în 2031, ulterior trebuie să respecte și alți indicatori de convergență, cel mai important fiind cursul de schimb stabil, în cadrul așa-zisului mecanism ERM II. Acesta durează minim 2 ani, ceea ce înseamnă că trecerea la euro nu va putea fi făcută mai devreme de 2033.

Mandatul lui Mugur Isărescu la conducerea BNR expiră în octombrie 2029, când va avea 80 de ani, fiind greu de crezut că-și va mai prelungi mandatul cu încă 5 ani, pentru a-și vedea îndeplinit unul dintre obiectivele declarate, de aderare a țării la zona euro.

*

Curba Laffer, popularizată de economistul Arthur Laffer, ilustrează relația teoretică dintre cotele de impozitare și veniturile fiscale colectate de stat, conform Wikipedia.

În practică, aceasta reflectă comportamentul contribuabililor: impozite prea ridicate pot descuraja activitatea economică, determinând reducerea muncii, investițiilor sau conformării fiscale, ceea ce erodează baza impozabilă.

Una dintre implicațiile curbei Laffer este că, dincolo de un anumit prag, majorarea cotei de impozitare diminuează baza impozabilă suficient de mult încât veniturile fiscale totale să scadă.

În special în Statele Unite, conservatorii au folosit această teorie pentru a susține că reducerea impozitelor ar putea stimula activitatea economică și, implicit, crește veniturile fiscale.