Potrivit datelor comunicate de Eurostat, România s-a plasat în al doilea trimestru din 2019 pe ultimul loc în UE, alături de Lituania, la ponderea celor angajați temporar, cu un procentaj de doar 1,5% din totalul angajaților, de nouă ori mai mic față de media europeană.
Peste procentajul nostru dar tot la niveluri relativ reduse s-au situat Letonia (3,1%), Estonia (3,4%), Bulgaria (4,1%) și Marea Britanie (5,1%).
La polul opus, mai mult de unul din patru angajați în Spania (26,4%) și mai mult de unul din cinci în Polonia (22,2%), Portugalia (21%) și Olanda (20,5%) au avut un contract temporar de muncă. De reținut, Polonia apare ca o excepție între țările din fostul bloc estic iar Marea Britanie printre marile economii occidentale.
Pe parcursul ultimilor 17 ani, rata angajărilor temporare a fluctuat la nivelul UE de la 12,6% în primul trimestru din 2003 până la 13,6% în al doilea trimestru din 2019, cu un maxim de 14,7% atins în ultimul sfert al lui 2006, întâmplător sau nu exact înainte de aderarea României și Bulgariei.
Un numar de 26 de milioane de angajați cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani au avut în T2 2019 un contract temporar de muncă, proporția fiind mai mare în rândul femeilor ( 14,2%) decât în rândul bărbaților (13,2%).
După cum era de așteptat, dacă se face trimitere la grupele de vârstă, tinerii au deținut cea mai mare parte a contractelor de muncă temporare.
Pe ansamblul UE, cam trei din șapte angajați cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani au avut angajamente pe durată limitată (42,8%), mult peste cota din total a celor de 25 -54 ani (11,6%) și cea a persoanelor mai în etate (55-64 de ani), care au cumulat doar 6,5%.
Dincolo de vârstă, avem aici imaginea unei flexibilități mai ridicate a forței de muncă în țările cu pondere ridicată a muncii temporare dar și a unei anumite rigidități în caz contrar.
În context, pe măsură ce economia se va dezvolta și vom converge spre uzanțele occidentale, ar fi de așteptat să consemnăm o creștere a angajărilor temporare la noi, stimulată și de o taxare mai favorabilă. Îndeosebi în cazul tinerilor, care se află la început de activitate și au venituri mai scăzute.
Nu există comentarii pentru această știre.
Românii s-au situat pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal, potrivit datelor certificate și publicate de Eurostat pentru anul 2024. Cu o durată de 38,8 ore,... detalii
Exporturile României au fost în aprilie 2026 de circa 8,2 miliarde euro (+4,3% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat aproape 11,3 miliarde euro... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în aprilie 2026 față de luna anterioară cu -1,4% pe seria brută -2,6% pe cea ajustată sezonier,... detalii
Pentru 2026, revizuim prognoza de creștere a PIB-ului la 0,20%, se arată într-o analiză realizată de Ioan Nistor, Economist Sef, Banca Transilvania: Investițiile ar trebui să rămână principalul stimulent al... detalii
Deficitul bugetar, doar -1,17% după prima treime a anului
Deficitul contului curent, cu 13% mai mic după primul trimestru al anului
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026. Surprize pe categorii de produse
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului
Inflația anuală a rămas sub pragul de 10% în martie 2026