-4,54% din PIB, deficit bugetar pe primele 8 luni

Autor:

Dan Palangean
Publicat la: 2025-10-01 10:38 Ultima actualizare: 2025-10-01 10:38

Deficitul bugetului general consolidat pe primele opt luni din 2025 a fost de 86,36 miliarde lei (-4,54% din PIB-ul estimat la 1.902 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Este un rezultat marginal mai bun în termeni procentuali decât în aceeași perioadă a anului anterior (-80,87 miliarde lei pe primele opt luni din 2024 dar -4,59% din PIB).

În pofida creșterii economice anemice pe S1 2025  (+0,3% brut în varianta provizorie 1) și a rezultatelor relativ slabe din industrie, încasările au fost mai mari, cu 11,8% nominal mai mult decât în aceeași perioadă din 2024 (+44,3 miliarde lei). Deși inflația anuală a urcat în ultimele două luni până aproape de 10%, acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,8 pp raportat la PIB (de la 12,8%, la 13,5%). 

Din păcate, simultan, s-a consemnat și o creștere cu aproape 50 miliarde lei a cheltuielilor publice, soldată cu o creștere simlară a ponderii în PIB estimat curent (+0,7 pp), de la 25,9% până la 26,6%. Simplificat, în primele opt luni ale anului statul a cheltuit cam șase lei la fiecare cinci lei încasați.

Un deficit important a fost înregistrate la bugetul asigurărilor sociale (-6,67 miliarde lei, deși deja subvenționat cu 21,24 miliarde lei de la bugetul de stat.

Ceea ce sugerează un nivel de taxare la CAS mult sub necesități și afectează substanțial principiul des invocat al contributivității. Totodată, România a revenit pe deficit (-0,72 miliarde lei) la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

În contextul unui transfer important pentru plata pensiilor, bugetul de stat a înregistrat un deficit peste cel al bugetului general consolidat. Rezultatul per total a fost îmbunătățit semnificativ de bugetele locale (+2,2 miliarde lei după limitarea cheltuielilor) și de excedentul tradițional al instituțiilor publice autofinanțate (+2,8 miliarde lei).

De remarcat creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+20,5% și circa 6,7 miliarde lei în plus). Avansul a fost mult mai redus în cazul contribuțiilor de asigurări (+10,3%, sub nivelul general al creșterii veniturilor bugetare și doar +12,9 miliarde lei), în condițiile unui transfer efectiv către pilonul II majorat de la 11,6 miliarde lei până la 14,8 miliarde lei.

Suprinzător din perspectiva creșterii cifrei de afaceri din comerț, încasările nete de TVA au crescut cu doar 6,9% în termeni nominali (+5,3 miliarde lei), ca urmare a unui volum de restituiri majorat față de aceeași perioadă a anului anterior (+8%, de la 20,5 miliarde lei la 22,1 miliarde lei). 

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 31,5 miliarde lei, în creștere cu 37,3% față de primele opt luni din 2024 (+8,5 miliarde lei).

Totodată, sumele aferente asistenței financiare nerambursabile din PNRR s-au majorat cu 135%, adică aproape cinci miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Fără aceste sume suplimentare, deficitul bugetar ar fi fost sensibil mai mare decât în primele opt luni de anul trecut.

Peste zece miliarde lei plătite în plus pentru dobânzi

Avansul cheltuielilor (+10,9%) s-a situat sub cel al veniturilor. Cea mai importantă creștere s-a consemnat la plata dobânzilor (cifrate la peste 33 miliarde lei, +45% sau cam 10,3 miliarde lei în plus). Un spor important s-a consemnat și pe segmentul cheltuielilor de personal (+7,3 miliarde lei sau +6,9%, valoare care ajunsă, totuși, sub creșterea prețurilor). 

Asistența socială a consemnat o creștere peste media generală (+13,9%), urmare a creșterii importante a pensiilor în septembrie 2024, chiar și fără indexarea de început de an. Totodată, avansul la bunuri și servicii a fost moderat (+4%, adică 2,45 miliarde lei nominal), ceea ce indică o politică mai „strânsă” în domeniu. 

Pe fondul necesității de ajustare bugetară, cheltuielile de capital au scăzut cu -3,1% în termeni nominali, de la 37,44 miliarde lei la 36,28 miliarde lei. Totodată, semnal de avarie, subvențiile au scăzut puternic față de nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (-4,5 miliarde lei, adică aproape de -35% în termeni nominali). 

Comentarii

Nu există comentarii pentru această știre.

Adauga un comentariu

(nu se afiseaza pe site)
Turing Number

Alte stiri din categoria: Stiri economice

Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur

Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii

Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani

Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în data de 3 aprilie 2026, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt, menținând totodatã perspectiva negativã, anumță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Decizia reconfirmã încadrarea României în categoria recomandatã investițiilor și reflectã, potrivit agenției, continuarea eforturilor autoritãților de consolidare fiscalã, în contextul unor provocãri economice interne și externe. „Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiazã încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autoritãților de a continua consolidarea fiscalã și de a menține stabilitatea macroeconomicã. Prioritatea noastrã rãmâne reducerea sustenabilã a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economicã pe termen mediu", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Conform evaluãrii agenției, deficitul bugetar este estimat... detalii

Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public

Legea bugetului de stat pe anul 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial vineri, 27 martie a.c. și a devenit cadrul legal aplicabil pentru gestionarea finanțelor publice, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor, în care se adaugă: Într-un context global volatil și un cadru economic complex, marcat de incertitudini externe și presiuni interne, adoptarea acestui buget demonstrează că România își respectă angajamentele și țintește, cu precauție, consolidarea fiscală și stabilitatea economică. Astfel, bugetul aprobat pentru 2026, fundamentat pe venituri de 390.606,8 milioane lei și cheltuieli de 713.207,7 milioane lei (credite de angajament), respectiv 526.291,3 milioane lei (credite bugetare), cu un deficit de 135.684,5 milioane lei, transmite un semnal clar de responsabilitate către mediul de afaceri și partenerilor externi. România rămâne un stat predictibil, garantând următoarele direcții strategice: Accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR  Pentru a... detalii

Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor

Ministerul Finanțelor reafirmã cã atragerea fondurilor europene reprezintã prioritatea zero, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Agenția de evaluare financiarã Moody's Ratings a finalizat revizuirea periodicã a profilului de credit al României, reconfirmând potențialul solid de creștere economicã pe termen mediu și capacitatea de reziliențã a țãrii în fața șocurilor externe. Concluziile analizei valideazã direcția mãsurilor de consolidare fiscalã demarate în 2025 și subliniazã importanța menținerii disciplinei bugetare pentru asigurarea unei traiectorii sustenabile a datoriei publice.  „Analiza Moody's confirmã faptul cã România deține o economie stabilã și un grad de dezvoltare care ne oferã o poziție competitivã în regiune. Evaluarea vine într-un moment important, înaintea adoptãrii bugetului de stat, care trebuie definitivat cât mai rapid într-o formã responsabilã și corectã, pentru asigurarea pe de o parte a disciplinei fiscale, iar pe de... detalii