Spre supararea ungurilor care se considera superiori, Romania ar putea da lectii Ungariei pentru acordul cu FMI

Chiar dacă această constatare îi poate irita pe ungurii care s-au considerat întotdeauna superiori vecinilor lor mai săraci din est, România ar putea oferi lecţii Budapestei în încercarea acesteia de a obţine un credit de salvare din partea Uniunii Europene şi a FMI, notează vineri agenţia Reuters, într-o paralelă privind situaţia celor două state.rnrnRespectând strict termenii unui program similar, Bucureştiul a reuşit să îşi repună economia, altădată frământată, pe drumul creşterii. Acest drum va fi însă dureros pe termen scurt şi îi va pedepsi pe decidenţii politici care au pus-o în aplicare.rnrnConfruntat cu un maxim al costurilor creditării, care riscă să alunge investitoriii străini, premierul ungar Viktor Orban a renunţat la abordarea confruntaţională cu creditorii şi încearcă să aducă unele corecţii.rnrnEste însă probabil că Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional vor cere atât renunţarea la reformele care au definit guvernarea FIDESZ, cât şi noi măsuri de compensare a acestora, ceea ce ar putea duce la şi mai multă austeritate.rnrnAceastă poziţie dură l-a obligat pe omologul român al lui Orban, premierul Emil Boc, să impună măsuri de austeritate impopulare, în pofida amplei opoziţii publice şi a unei căderi abrupte de popularitate, factori pe care Orban îi va lua, cu siguranţă, în considerare.rnrnDacă Ungaria va încheia acordul, acesta va stabiliza economia şi va promova reforma. Negocierile vor fi însă dure. “FMI a fost puţin flexibil în cazul României şi va fi şi mai puţin flexibil cu Ungaria. Va dori să inverseze reforme cheie sau aspecte ce vor fi foarte sensibile pentru votanţii FIDESZ, iar aici lucrurilor vor deveni foarte dificile”, consideră Nicholas Spiro, economist specializat în probleme de riscuri suverane.rnrnAtât Ungaria, cât şi România şi-au asigurat credite de salvare de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional în momentul culminant al crizei economice, când au fost confruntate cu recesiune, plecări de capitaluri, devalorizare monetară şi deterioarea balanţelor externe.rnrnDrumurile lor s-au despărţit apoi. În 2010, premierul Orban, nou ales, a pus capăt cooperării cu FMI şi a început o politică în favoarea creşterii, majorând taxele bancare şi asupra altor firme străine, şi tăindu-le apoi pentru întreprinderile mici şi majoritatea populaţiei ungare.rnrnSpre deosebire, România a încheiat un nou acord cu FMI în 2011. Acum, România este mai bine plasată decât Ungaria de agenţiile de rating Moody’s şi Fitch în privinţa riscului investiţional, şi, după doi ani de recesiune, pare că va depăşi majoritatea ţărilor din regiune, cu o creştere de 2% în acest an.rnrnDe asemenea, Banca Naţională a României a reuşit să reducă rata dobânzii de referinţă în ultimele sale două şedinţe, până la 5,75%, iar leul a pierdut doar 2,5 procente în faţa euro în ultimele şase luni, faţă de deprecierea de 14,2% a forintului ungar.rnrn”Acesta a fost un tratament care a dat în cele urmă rezultate”, a comentat pentru Reuters Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO).rnrn”Tratamentul” a fost însă însoţit de un cost. Boc a fost confruntat cu ani de frământări politice, iar măsurile sale de austeritate – printre care 200.000 de concedieri din sectorul de stat – l-au făcut atât de nepopular, încât guvernul său ar putea să nu supravieţuiască alegerilor din toamna acestui an.rnrnUn Eurobarometru recent a arătat că peste 70% dintre români cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită.rnrn”Pentru România, acesta nu s-a realizat fără dureri. A provocat destul de multă frământare politică”, estimează William Jackson, de la Capital Economics, o firmă de consultanţă cu sediul la Londra. “Dacă Ungaria urmează să încheie un acord, vor exista puncte de controversă. Întregul proces ar putea fi mai dificil decât se aşteaptă majoritatea oamenilor”, consideră acelaşi expert, în comentariul Reuters.