Legea plafonarii dobanzilor la creditele acordate de Institutiile Financiare Nebancare (IFN), adoptata de Parlament in 26 martie 2024, a fost trimisa la Curtea Constitutionala, la solicitarea partidului USD, care considera ca IFN-urile sunt discriminate fata de banci.
Legea impune plafoane doar creditelor acordate de IFN-uri, nu si de banci, ceea ce USR apreciaza ca fiind un „tratament discriminatoriu nejustificat al IFN-urilor in comparatie cu institutiile de credit”.
„Observam ca logica si scopul normativ al propunerii legislative votate sunt eronate. Activitatea de creditare a IFN-urilor atinge segmente de consumatori care, in multe cazuri, nu ar avea altfel acces la credite acordate de institutii de credit (adica sunt multi clienti nebancabili), asa cum reiese din statisticile relevante pentru activitatea de creditare desfasurata de IFN-uri.
Aceste segmente de consumatori prezinta in mod inerent riscuri mai mari de neplata. Prin urmare, costul riscului creditarii este in mod intrinsec mai ridicat pentru clientii IFN-urilor. Or, propunerea legislativa merge in directia opusa, restrangand marja creditorilor care isi asuma riscuri financiare mai mari, dar mentinand activitatea institutiilor de credit in afara obiectului legii.
Prin urmare, impunerea unui plafon specific numai pentru contractele incheiate de IFN-uri incalca principiul egalitatii de drepturi si al nediscriminarii”, se arata in motivatia USR privind neconstitutionalitatea legii, in care se adauga:
„Dispozitiile art.16 din Constitutie reglementeaza principiul egalitatii in drepturi, principiu fundamental al dreptului constitutional. Astfel, cum a statuat constant Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, principiul egalitatii „presupune instituirea unui tratament juridic egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite, dar, in acelasi timp, nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite” si „principiul egalitatii, asa cum s-a aratat in mod constant in jurisprudenta Curtii Constitutionale, nu presupune uniformitate, ci, dimpotriva, situatii obiectiv diferite justifica si chiar impun instituirea unui tratament juridic diferentiat.”
Curtea Constitutionala va dezbate legea in 15 mai 2024.
Dobanzile la creditele online ale IFN-urilor au fost plafonate prin lege la 365% pe an, fata de 70.000%, la cat ajung in prezent. (vezi aici detalii)
Nu există comentarii pentru această știre.
Portofoliul de credite nete al BCR a crescut cu 9,9% în prima jumătate a acestui an comparativ cu anul anterior. În același timp, depozitele atrase de la clienți au crescut... detalii
Când ING a lansat Home’Bank, acum 20 de ani, internet bankingul era o opțiune folosită de un număr redus de români. Astăzi, serviciile digitale au devenit principalul mod prin care... detalii
Visa și Banca Transilvania vor găzdui la București, în 3-4 noiembrie, Adunarea Generală 2026 a Consorțiului WE BUILD, inițiativă europeană de referință dedicată dezvoltării și testării Portofelului UE de Identitate... detalii
Economiile pentru pensie acumulate de 270.000 de români în fondurile administrate de BT Pensii au depășit 1 miliard de lei, conform unui comunicat al Băncii Transilvania, în care se adaugă:... detalii
Datele de cadastru ale ANCPI sunt în siguranță și nu au fost furate de hackeri
Încasările instant în euro, posibile la 6 bănci, inclusiv CEC Bank
Cumpărăturile pe Emag se pot face mai simplu decât cu cardul, prin Ropay
Phishingul este acum vishing prin spoofing: escrocii se dau la telefon drept bancheri, polițiști sau inspectori ANAF
Băncile cer Consiliului Concurenței să publice probele privind pretinsa manipulare a ROBOR
Băncile europene pot verifica românii la Biroul de Credit
Cardul Multicurrency, în zece valute, util pentru călătorii în străinătate
Abonament la Disney+ în pachetul de cont Extra al ING
Asigurarea obligatorie a locuinței PAD acoperă riscurile de inundații, cutremur și alunecări de teren, iar despăgubirea maximă este de 100.000 lei
BT și Visa au făcut prima plată cu AI pentru un client