„Inflația industrială”, ajunsă conjunctural la cel mai mic nivel din acest an

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI – „inflația industrială”) a crescut în octombrie 2022 cu 2,24% față de luna anterioară dar a coborât la cea mai mică valoare comparativ cu aceeași lună a anului precedent, respectiv 41,08%. Cu +2,56% la intern și +1,44% la extern, s-a păstrat dispunerea anterioară în structură.

Explicația scăderii indicelui general constă în efectul de bază puternic (în octombrie 2021, majorarea generală fusese de 6,30%, cu 8,69% la intern și +2,06% la extern)

Astfel, datele INS arată valori minime pentru 2022 atât pe canalul pieței interne, unde s-a coborât la 53,77%, cât și pe filieră externă, unde avansul a fost de 17,09%.Ecartul între evoluția anuală a prețurilor de profil la intern și a celor de pe piața externă s-a redus la circa 36 de puncte procentuale dar a rămas considerabil.

Indicele de creștere a prețurilor în sectorul energetic a consemnat o revenire la +4,11% lunar (după -3,19% în septembrie) și a bifat o dublare în termeni anuali (+100,06%). S-au consemnat valori mai mari la bunurile de uz curent (+1,19% lunar și +19,49% anual) și bunuri intermediare (+0,97%, respectiv +20,52%). La bunuri de capital (+0,80%, respectiv +9,52%) și bunurile de folosință îndelungată (+0,01% lunar și +14,99% anual) scumpirile au fost ceva mai moderate. 

[1]

În contextul avansului prețurilor la energie, sectorul industrial continuă să achite facturi substanțiale. Costurile s-au majorat semnificativ, productivitatea muncii a scăzut și s-au închis o serie de capacități de producție. Ceea ce afectează rezultatele din industrie, situate sub nivelul din urmă cu cinci ani.

Pe ramuri industriale, se pot observa creșteri excepționale față de aceeași lună a anului trecut la furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+126,54%, după o majorare cu 4,85%), produse obținute din prelucrarea țițeiului (+54,35%, după avansul maxim consemnat în octombrie, +6,85%) și extracția petrolului brut (+43,12%, de data aceasta după reducerea cea mai mare față de septembrie, -9,00%).

Le urmează, cu ritmuri ridicate, fabricarea substanțelor și produselor chimice (+37,29%), hârtia și produsele din hârtie (+31,71%), fabricarea produselor din tutun (+30,31%), industria alimentară (+30,04%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+26,74%), prelucrarea lemnului (+24,36%), producția de mobilă (+16,61%), fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice (+15,72%), construcții metalice (+15,63%) și fabricarea calculatoarelor (+15,28%).

La polul opus s-au situat fabricarea produselor farmaceutice (+5,59%), tipărirea și reproducerea înregistrărilor (+6,83%), fabricarea articolelor textile (+7,67%), articolele de îmbrăcăminte (+8,51%), autovehiculele de transport rutier (+8,58%), utilajele (+8,62%), articolele de pielărie și marochinărie (+9,10%), repararea și întreținerea echipamentelor (+9,27%).

În continuare, evitarea recesiunii va rămâne dependentă de facturile foarte mari la energie, mai ales că, la intern, prețurile industriale au crescut de circa trei ori mai mult decât la extern. Transmiterea scumpirilor spre coșul de consum al populației va continua în lunile următoare (atenție, efectul de bază este net defavorabil pe noiembrie), cu afectarea puterii de cumpărare.