În anul 2022, exporturile României au însumat 91.952,6 milioane euro (+23,1% față de anul anterior) iar importurile s-au ridicat la 126.053,8 milioane euro (+28,1% față de anul anterior), potrivit datelor publicate de INS în buletinul anual dedicat comerțului exterior.
Astfel, deficitul comercial a ajuns la 34.101,2 milioane euro (+44% comparativ cu anul precedent) iar gradul de acoperire FOB/FOB a coborât la doar 76%, sub nivelul consemnat la criza din 2009.
Cele mai importante șase grupe de produse livrate la extern de România (cu o pondere de cel puțin 5% din total) au cumulat 73% din valoarea exporturilor. Au fost înregistrate creșteri pe toată linia, însă cu diferențe marcate pe grupe. Cele de pe podium (mașini, aparate și echipamente electrice, mijloace de transport și metale comune) au performat sub media generală. Recordul de creștere a fost stabilit, prin efect de bază, de materialele plastice (+163,5% !).
Simetric, cele mai importante șase grupe de produse importate de țara noastră (cu o pondere de cel puțin 5% din total) au cumulat 74,1% din valoarea importurilor. În cazul acestora, însă, se remarcă și un capitol la care s-a înregistrat o creștere semnificativă (+95,8%), pe partea de resurse energetice, ale căror prețuri au crescut în ritm galopant. Acestea au depășit, astfel, grupa la care stăm cel mai slab la balanța sectorială, segmentul produselor chimice.
[1]
De reținut, în pofida revenirii robuste a PIB din criza indusă de pandemie, România a pierdut majoritatea „meciurilor” sectoriale, excepția notabilă fiind înregistrată pe grupa de mijloace și materiale de transport (+3.358,2 milioane euro). Plusul de la produse vegetale a fost de doar 2.370,8 milioane euro, mult sub potențialul agricol al țării, în contextul unei producții în scădere semnificativă (-11,6%).
[2]
Cinci grupe din nomenclatorul combinat însumează 97% din deficitul comercial al României. Cele mai mari ponderi în acesta le au produsele chimice (31,2%), produsele minerale (25,4%) și segmentul de mașini și aparate, echipamente electrice, aparate de înregistrat sunetul și imaginile (19,2%). Pe scurt, avem mari probleme în schimburile externe pentru că au rămas în paragină petrochimia și metalurgia și a fost ratat startul pe partea de produse electrice și electronice cu valoare adăugată mare.
Nu există comentarii pentru această știre.
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în octombrie 2025 față de luna anterioară atât pe seria brută (-0,6%) cât și pe cea ajustată... detalii
Valoarea producției agricole în 2024 a consemnat un rezultat de -4,3% în raport cu anul precedent, potrivit datelor definitive comunicate de INS. Sectorul vegetal (-10,1%) și cel al serviciilor prestate... detalii
Potrivit INS, producția industrială a crescut cu 7,8% în mai 2025 față de luna anterioară pe seria brută, însă a scăzut cu -0,6% în varianta ajustată după perioada din an... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a consemnat o scădere marginală (-0,16%) în mai 2025 față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS. După ce a ieșit în februarie din... detalii
România, la 78% din PIB-ul mediu pe locuitor al UE
Producția industrială, la cota -1,8% după 11 luni din 2024
Deficitul contului curent, peste 26 miliarde euro în noiembrie 2024
Comerțul cu amănuntul - în creștere cu 8% pe primele 10 luni
Deficitul balanței comerciale la 9 luni, cu 15% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut
Producția industrială, în scădere semnificativă
Pensia reală, în creștere cu 8,7% pe luna august 2024
Avansul PIB pe T1 2024, majorat la +0,5%
Industria prelucrătoare a trecut pe plus în aprilie 2024
Deficitul comercial, în creștere de la o lună la alta