Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații

Datoria publică a României a ajuns la 60,2% din PIB la finele lunii noiembrie 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma calculată conform metodologiei europene a fost de 1.121,4 miliarde lei, valoare cu circa 157 miliarde lei mai mare decât cea consemnată la finalul anului precedent (964,8 miliarde lei). 

Nivelul de 60,2% a rezultat prin împărțirea sumelor acumulate ca obligație de plată la PIB-ul cumulat pentru ultimele patru trimestre, anunțat conform datelor disponibile în comunicatul INS nr. 6 din 9 ianuarie 2025, respectiv 1.862,2 miliarde lei. Adică s-a raportat datoria la finalul lunii noiembrie 2025 la rezultatul economic din perioada T4 2024 – T3 2025.

De reținut, raportarea datoriei publice după primele 11 luni la PIB-ul estimat (1.909 miliarde lei, rămâne de văzut dacă se va fi realizat) ar duce procentajul critic înapoi sub pragul de 60%. De aceea, evoluțiile financiare și economice din ultima lună a anului trecut sunt foarte importante pentru întocmirea bugetului pe 2026.

Strict legal, trecerea pragului de 60%, fie și pe date provizorii certificate de INS (care lucrează conform procedurilor Eurostat), ar impune, conform art. 6 din Legea 69/2010 (a responsabilității fiscal-bugetare), adoptarea unui program pentru reducerea datoriei publice cu 5 puncte procentuale anual.

Astfel, ar fi necesară, conform datelor actuale ale Comisiei Naționale de Prognoză, o diminuare cu 102,2 miliarde lei a obligațiilor de plată ale statului român pe parcursul anului 2026. Iar asta după ce ne-am obișnuit să trăim pe datorie. Care a trecut pragul de 500 miliarde lei în 2021 și s-a dublat în doar patru ani. 

Acum, legea prevede expres blocarea majorărilor de cheltuieli permanente, cum ar fi pensiile și salariile bugetarilor, reducerea SEMNIFICATIVĂ a deficitului bugetar și impune elaborarea unui plan de reducere a datoriei publice în termenul cel mai scurt (semestrul următor). Plan care lipsește, deocamdată.

Datele din execuția bugetară pe 2025 au arătat deja un nivel de 2,6% din PIB al banilor achitați în contul dobânzilor la datoria publică, față de „numai” 2,1% din PIB în anul anterior. Simplificat, în loc de 36 miliarde lei am plătit 50 miliarde lei ÎN PLUS pentru cheltuieli făcute pe datorie, evident FĂRĂ A LE ACHITA, doar pentru a le duce mai încolo în timp.

Așadar, obligațiile de plată acumulate continuă să reprezinte o problemă importantă pentru bugetul public și grevează asupra viitorului. De reținut, sumele necesare pentru „rostogolirea” datoriei și plata dobânzilor ar fi fost oricum în creștere, chiar la aceleași datorii nominale, din cauza valorilor mai mari ale dobânzilor la sumele ce înlocuiesc datoriile mai vechi.

Din păcate, ritmul în care cresc obligațiile de plată ale statului riscă să trimită, pe termen mediu și lung, obligațiile de plată ale statului la 3% din PIB, cotapermisă de criteriile Maastricht și va reclama în perspectivă să avem excedent primar. Fără măsuri urgente, datele bugetare consemnate anul trecut nu exclud această perspectivă chiar pentru 2026.