România s-a situat și în luna septembrie 2025 pe prima poziție din UE în ce privește inflația anuală, conform datelor publicate de Eurostat.
Deși creșterea a fost marginală (+0,1 puncte procentuale față de luna precedentă),avansul prețurilor de 8,6%, după metodologia europeană ce asigură comparabilitatea cu alte țări (semnificativ sub valoarea de 9,88% stabilită pe sistem național) ne-a poziționat peste Estonia (5,3%, de la 6,2% anterior), Croația și Slovacia (ambele cu 4,6%).
Pentru referință, menționăm că, pe ansamblul Uniunii, inflația anuală a crescut la nivelul de 2,6%, de la 2,4% anterior. Zona Euro a urcat și ea la 2,2%, după ce valoarea lunară a fost de +0,1%, la fel ca pe ansamblul UE. Cele mai mici valori le-au avut Cipru (0%, în staționare față de luna anterioară), Franța (1,1%, în contextul unei rate lunare de -1,1%), Grecia și Italia (ambele cu 1,8%).
În Zona Euro, cea mai mare contribuție la inflația anuală a venit pe segmentul de servicii (+1,49 puncte procentuale), urmat la mare distanță de mâncare, alcool și tutun (+0,58 pp) și bunuri industriale (doar +0,18 pp, ceea ce ar trebui să dea de gândit), în timp ce influența energiei a acționat în sensul reducerii indicelui general (-0,03 pp).
În 15 state (printre care și țara noastră) indicele anual al prețurilor a avansat în august 2025 iar în opt state a scăzut. România (+0,5 pp) s-a situat, alături de Grecia și Finlanda, pe podiumul creșterilor lunare, după Italia (+1,3 pp) și Portugalia (+1 pp), țări cu majorări substanțiale de prețuri.
La polul opus, s-au regăsit Malta (-1,3 pp), Cehia (-0,8 pp), Croația și Bulgaria (cu câte -0,6 pp). În patru state, respectiv Croația (+4,6%), Spania (+2,7%), Portugalia (+2,5%) și Belgia (+2,4%), nivelul indicelui anual de prețuri a rămas același ca și în luna august.
În contextul creșterii inflației la nivel european înapoi peste pragul dezirabil de 2%, se pot observa variații semnificative față de aceeași lună a anului anterior. În acest sens, se evidențiază Belgia, Cipru (cu câte -1,6 pp), Grecia și Polonia (cu câte -1,3 pp), respectiv România (+3,4 pp), Lituania (+3,3 pp), Irlanda (+2,7 pp), Letonia, Bulgaria (ambele cu +2,6%) și Luxemburg (+2,3 pp).
De reținut evoluția din Polonia (economia cea mai apropiată ca structură de a noastră), care a ajuns de la 4,2% în urmă cu un an, la 2,9% în septembrie, după ce scăzuse la doar 2,7% în august. Prin contrast, Bulgaria a urcat în același interval de timp de la 1,5% până la 4,1%, în pofida scăderii prețurilor din ultima lună.
Una peste alta, per total UE, tendința generală a fost dată de cele mai mari trei economii ale Zonei Euro. Germania a urcat de la 1,8% la 2,4% în decurs de două luni, Franța a revenit peste pragul de 1%, sub care a stat în ultimele șase luni, în timp ce Italia a păstrat o traiectorie relativ joasă, sub pragul de 2%, în pofida creșterii lunare record din septembrie.
Nu există comentarii pentru această știre.
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025