Deficitul bugetului general consolidat pe primele opt luni din 2025 a fost de 86,36 miliarde lei (-4,54% din PIB-ul estimat la 1.902 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.
Este un rezultat marginal mai bun în termeni procentuali decât în aceeași perioadă a anului anterior (-80,87 miliarde lei pe primele opt luni din 2024 dar -4,59% din PIB).
În pofida creșterii economice anemice pe S1 2025 (+0,3% brut în varianta provizorie 1) și a rezultatelor relativ slabe din industrie, încasările au fost mai mari, cu 11,8% nominal mai mult decât în aceeași perioadă din 2024 (+44,3 miliarde lei). Deși inflația anuală a urcat în ultimele două luni până aproape de 10%, acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,8 pp raportat la PIB (de la 12,8%, la 13,5%).
Din păcate, simultan, s-a consemnat și o creștere cu aproape 50 miliarde lei a cheltuielilor publice, soldată cu o creștere simlară a ponderii în PIB estimat curent (+0,7 pp), de la 25,9% până la 26,6%. Simplificat, în primele opt luni ale anului statul a cheltuit cam șase lei la fiecare cinci lei încasați.
Un deficit important a fost înregistrate la bugetul asigurărilor sociale (-6,67 miliarde lei, deși deja subvenționat cu 21,24 miliarde lei de la bugetul de stat.
Ceea ce sugerează un nivel de taxare la CAS mult sub necesități și afectează substanțial principiul des invocat al contributivității. Totodată, România a revenit pe deficit (-0,72 miliarde lei) la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.
În contextul unui transfer important pentru plata pensiilor, bugetul de stat a înregistrat un deficit peste cel al bugetului general consolidat. Rezultatul per total a fost îmbunătățit semnificativ de bugetele locale (+2,2 miliarde lei după limitarea cheltuielilor) și de excedentul tradițional al instituțiilor publice autofinanțate (+2,8 miliarde lei).
De remarcat creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+20,5% și circa 6,7 miliarde lei în plus). Avansul a fost mult mai redus în cazul contribuțiilor de asigurări (+10,3%, sub nivelul general al creșterii veniturilor bugetare și doar +12,9 miliarde lei), în condițiile unui transfer efectiv către pilonul II majorat de la 11,6 miliarde lei până la 14,8 miliarde lei.
Suprinzător din perspectiva creșterii cifrei de afaceri din comerț, încasările nete de TVA au crescut cu doar 6,9% în termeni nominali (+5,3 miliarde lei), ca urmare a unui volum de restituiri majorat față de aceeași perioadă a anului anterior (+8%, de la 20,5 miliarde lei la 22,1 miliarde lei).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 31,5 miliarde lei, în creștere cu 37,3% față de primele opt luni din 2024 (+8,5 miliarde lei).
Totodată, sumele aferente asistenței financiare nerambursabile din PNRR s-au majorat cu 135%, adică aproape cinci miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Fără aceste sume suplimentare, deficitul bugetar ar fi fost sensibil mai mare decât în primele opt luni de anul trecut.
Avansul cheltuielilor (+10,9%) s-a situat sub cel al veniturilor. Cea mai importantă creștere s-a consemnat la plata dobânzilor (cifrate la peste 33 miliarde lei, +45% sau cam 10,3 miliarde lei în plus). Un spor important s-a consemnat și pe segmentul cheltuielilor de personal (+7,3 miliarde lei sau +6,9%, valoare care ajunsă, totuși, sub creșterea prețurilor).

Asistența socială a consemnat o creștere peste media generală (+13,9%), urmare a creșterii importante a pensiilor în septembrie 2024, chiar și fără indexarea de început de an. Totodată, avansul la bunuri și servicii a fost moderat (+4%, adică 2,45 miliarde lei nominal), ceea ce indică o politică mai „strânsă” în domeniu.
Pe fondul necesității de ajustare bugetară, cheltuielile de capital au scăzut cu -3,1% în termeni nominali, de la 37,44 miliarde lei la 36,28 miliarde lei. Totodată, semnal de avarie, subvențiile au scăzut puternic față de nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (-4,5 miliarde lei, adică aproape de -35% în termeni nominali).
Nu există comentarii pentru această știre.
De astãzi, 07 august, pânã vineri 14 august 2026, Ministerul Finanțelor lanseazã cea de-a opta ediție FIDELIS din acest an, oferind persoanelor fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani posibilitatea sã subscrie în titlurile de stat FIDELIS denominate în lei și în euro, conform unui comunicat, în care se adaugă: Subscrierile se realizeazã prin intermediul sindicatului format din BT Capital Partners&Banca Transilvania&Salt Bank, Banca Comercialã Românã, B.R.D. – Groupe Société Générale, UniCredit Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank, titluri listate la Bursa de Valori București. „Programul FIDELIS reprezintã un instrument important prin care Ministerul Finanțelor oferã populației posibilitatea de a investi în condiții avantajoase și de a contribui, totodatã, la finanțarea proiectelor de dezvoltare ale statului. Interesul constant manifestat de investitori confirmã încrederea în acest program și ne motiveazã sã continuãm diversificarea oportunitãților de investiție destinate... detalii
Executivul a aprobat în ședința de astãzi, Hotãrârea de guvern elaboratã de Ministerul Finanțelor privind operaționalizarea programului de sprijin „Diaspora Investește Acasã", conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor, în care se adaugă: Prin adoptarea acestui act normativ, Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) este mandatatã oficial sã acționeze în numele și contul Ministerului Finanțelor pentru a acorda și gestiona ajutorul de minimis sub formã de granturi destinate susținerii investițiilor realizate de românii din diaspora. Toate aspectele tehnice și operaționale aferente exercitãrii acestui mandat vor fi stabilite printr-o Convenție de implementare încheiatã între Ministerul Finanțelor și BID, care va fi aprobatã prin ordin al ministrului finanțelor în termen de 30 de zile de la publicarea actului normativ. Ulterior obținerii avizului obligatoriu din partea Consiliului Concurenței, BID va actualiza convențiile cu intermediarii financiari și va modifica schema... detalii
Agenția internaționalã de evaluare financiarã Moody's Ratings a reconfirmat azi ratingul suveran al României la nivelul „Baa3", menținând România în categoria statelor recomandate investițiilor, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor, în care se adaugă: Evaluarea reflectã progresele înregistrate în implementarea programului de consolidare fiscalã, care au contribuit la reducerea deficitului bugetar și la încetinirea ritmului de creștere a datoriei publice și a costurilor cu dobânzile. În același timp, Moody's menține perspectiva negativã, subliniind riscurile ridicate de implementare a ajustãrii fiscale pe termen mediu în ciuda progresului realizat în reducerea deficitului bugetar. „Reconfirmarea ratingului de cãtre Moody's și recunoașterea progreselor fiscale, realizate mai rapid decât se anticipase, reprezintã un semnal extrem de important pe care am dorit sa il transmitem piețelor și investitorilor. Faptul cã deficitul pe 2026 este prognozat în scãdere la 5,8% din PIB... detalii
Agenția de evaluare financiarã Fitch Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB-", menținând România în categoria statelor recomandate investițiilor, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor, în care se adaugă: Evaluarea este susținutã de apartenența la Uniunea Europeanã, de accesul la fluxuri de capital și finanțare externã, precum și de nivelul PIB-ului și al indicatorilor de guvernanțã. Agenția evidențiazã totodatã îmbunãtãțirea execuției bugetare și estimeazã pentru 2026 un deficit de 5,9% din PIB, sub ținta de 6% stabilitã de Guvern. „Menținerea României în categoria recomandatã investițiilor este un rezultat important, într-un moment în care fiecare decizie politicã și bugetarã este urmãritã atent de piețe și de agențiile de rating. Datele prezentate de Ministerul Finanțelor aratã cã ajustarea produce rezultate: deficitul cash s-a redus la 2% din PIB în primul semestru, iar Fitch estimeazã pentru... detalii
Guvernul renunță la Mastercard pentru portofelul digital
Salariul minim net pe economie crește la 2.699 lei din luna iulie 2026
Toate platformele cripto sunt obligate să raporteze anual tranzacțiile la ANAF
Mobilizare pentru implementarea proiectelor din PNRR
Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri
Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028