Scrisoarea de intenţie transmisă de FMI autorităţilor române, însoţită de un memorandum tehnic de înţelegere, nu conţine schimbări de politici faţă de acordul convenit între România şi experţii Fondului în 24 martie, se arată într-un comunicat remis NewsIn de biroul regional al FMI.rnrnComunicatul FMI, semnat de reprezentantul Fondului în România şi Bulgaria, Tonny Lybek, detaliază etapele şi procedurile înţelegerii legate de finanţare între România şi FMI.rnrn”Scrisoarea de intenţie şi memorandumul tehnic de înţelegere fac obiectul unei analize atente de către diverse departamente ale FMI. De exemplu, termenii şi definiţiile adaptate condiţiilor specifice ale ţării sunt analizate pentru coerenţă. Aceasta este procedura standard, care poate dura mai mult sau mai puţin, şi nu reflectă în niciun fel îngrijorări speciale legate de împrumutul către România”, se precizează în comunicat.rnrnScrisoarea de intenţie descrie programul economic ce va fi implementat de România pentru a face faţă tulburărilor de pe piaţa financiară internaţională, iar memorandumul este un document tehnic ce cuprinde ţintele şi definiţiile detaliate ale acordului.rnrnFondul precizează că managementul FMI face apoi o analiză finală a documentelor, după care acestea sunt trimise autorităţilor, “ceea ce s-a întâmplat miercuri, 22 aprilie”. Guvernul de la Bucureşti a anunţat joi dimineaţă că a primit scrisoarea de la FMI miercuri seară.rnrn”Aşa cum era de aşteptat, nu au fost schimbări de politici faţă de acordul la nivel de experţi la care s-a ajuns în 24 martie, la Bucureşti”, se precizează în comunicat.rnrnProcedura mai prevede ca autorităţile române – ministrul finanţelor şi guvernatorul BNR – să semneze scrisoarea de intenţie trimisă de FMI, ceea s-a întâmplat deja joi, potrivit guvernului de la Bucureşti, care a anunţat că va trimite în aceeaşi zi scrisoarea către FMI.rnrnUlterior, cele două documente – scrisoarea şi memorandumul – sunt ataşate raportului experţilor pregătit de echipa FMI şi vor fi supuse spre aprobare boardului FMI, care ar urma să dezbată documentele la începutul lunii mai – între 4 şi 6 mai, potrivit premierului Emil Boc. După aprobarea în board, prima tranşă din acordul de finanţare – de 5 miliarde euro, în cazul României – va fi acordată.rnrnRaportul experţilor descrie situaţia economică a României, precum şi evaluarea experţilor FMI asupra programului economic al României. “Pe scurt, el explică de ce programul României merită susţinerea celorlalte ţări membre ale FMI”, se spune în comunicatul Fondului.rnrnFMI menţionează că, înainte de discuţia documentelor de către boardul instituţiei, trebuie ca ţara care primeşte susţinerea financiară să implementeze unele măsuri preliminare, care să arate “angajamentul statului pentru programul economic descris în scrisoarea de intenţie”.rnrnDocumentele ar urma să fie publicate după discuţia din boardul FMI, dacă autorităţile române sunt de acord, precizează Fondul.rnrnAutorităţile române susţin că acordul are patru condiţii majore, prima constând în rectificarea bugetară deja aprobată prin Ordonanţă de Urgenţă şi care a ajustat bugetul cu 1,1% din produsul intern brut (PIB). De asemenea, în cursul acestui an trebuie adoptate trei legi: Legea salarizării unice în sistemul bugetar, Legea responsabilităţii fiscale şi cea legată de reforma sistemului de pensii.rnrnMinistrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a anunţat joi că Executivul a convenit cu FMI încadrarea trimestrială între anumite limite ale deficitului bugetar. “Am convenit cu Fondul Monetar Internaţional încadrarea în anumite ţinte de deficit pe fiecare trimestru, astfel încât, la finalul lunii decembrie, acesta să nu depăşească 24,3 miliarde de lei. Astfel, pe trimestrul unu am convenit pentru o ţintă a deficitului bugetar de 8,3 miliarde lei, pe trimestrul doi de 14,5 miliarde lei şi pe trimestrul trei de 18,6 miliarde lei”, a spus Pogea.rnrnMinistrul a adăugat că, în cazul în care deficitul depăşeşte ţinta stabilită, va avea loc o nouă rectificare bugetară în vederea ajustării veniturilor şi cheltuielilor, pentru a nu depăşi obiectivul fixat pentru finalul anului.rnrnÎn 24 martie, România a ajuns la un acord pentru o finanţare totală de 19,95 miliarde euro, din care 12,95 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la Comisia Europeană, 1 miliard euro de la Banca Mondială şi 1 miliard euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).rnrnBanii de la FMI merg la Banca Naţională a României (BNR), pentru susţinerea rezervei valutare, sumele de la CE şi Banca Mondială sunt destinate acoperirii deficitului bugetar, iar miliardul de euro de la BERD este pentru bănci, pentru susţinerea creditării
Nu există comentarii pentru această știre.
BCR și-a majorat semnificativ, cu 41%, stocul de credite de consum acordate populației în primul trimestru al acestui an. Creditele ipotecare aprobate de BCR au avansat într-un ritm mai lent,... detalii
Transfond a anunțat că ING Bank se află printre cele cinci bănci prin aplicațiile cărora se pot face transferuri de bani instant printr-un cod QR generat în aplicațiile bancare, alături... detalii
BCR devine a cincea bancă, alaturi de CEC Bank, ING Bank, Libra Bank si BRD, prin care se pot face transferuri instant cu scanarea unui cod QR generat în aplicația... detalii
Regulamentul privind raportarea persoanelor fizice și juridice cu datorii de peste 20.000 de lei la bănci și IFN-uri în Centrala Riscului de Credit (CRC) administrată de Banca Națională a României... detalii