BANCI | Interviu

Securitizarea creditelor ipotecare, solutie pentru unele banci de a iesi din criza de lichiditati

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2009-01-02 12:14

Securitizarea creditelor ipotecare este, din nou, solutia unor banci pentru iesirea de criza de lichiditati.

Securitizarea creditelor ipotecare, prin emiterea de obligatiuni ipotecare cu scopul de a fi vandute de catre banci catre diversi investitori, banca obtinand astfel fonduri suplimentare pentru acordarea de noi credite, a fost ingredientul de baza ce a declansat criza sub-prime in Statele Unite.

Lucrurile au fost insa mult mai complicate acolo: nu a fost vorba de o simpla securitizare a unui credit ipotecar, si nici de o securitizare a unui credit imobiliar simplu, adica obisnuit, fara riscuri mari.

Bancile ipotecare americane au acordat credite ipotecare, ipoteci, cum zic ei, unor persoane sub standardele obisnuite de creditare (de aceea le spune sub-prime), adica celor fara venituri sigure sau chiar deloc sau fara alte garantii pentru rambursarea imprumutului.

De ce faceau asta? Pentru ca bancile aveau foarte multe fonduri la dispozitie si mai ales pentru ca respectivele ipoteci sub-prime, tocmai pentru ca erau atat de riscante, aveau randamente foarte mari aferente obligatiunilor ipotecare emise.

Ceea ce reprezentau o atractie si pentru investitorii in cautarea de castiguri mari si rapide.

In acelasi timp insa, aceste obligatiuni ipotecare erau si foarte riscante, ceea ce putea reprezenta un impediment in vanzarea lor catre investitori. Bancile au gasit insa o solutie pentru a le vinde: le-au acoperit cu o poleiala financiara, un instrument financiar derivativ, un vehicul denumit CDO (Collateralized Debt Obligations).

Este vorba de un istrument financiar complex, impachetat in mai multe felii de risc, in forma de piramida, fiecare dintre acestea cotate diferentiat de agentiile de rating S&P, Moody's si Fitch.

Varful piramidei riscului obligatiunii ipotecare avea, firesc, cea mai mare cotatie, 3 A, insa celelalte felii de ceapa era mai mult degerate.

Pentru ca pachetul (ceapa) era atat de complex, multi investitori, precum si agentii de rating, nu au perceput corect gradul mare de risc sau au facut abstractie de acesta, conform sentimentului unanim ca preturile au o singura tendinta, de scadere, iar un crah sau o criza nu este posibil.

Intr-adevar, dupa cum arata si analizele economistilor, crizele nu pot fi anticipate, iar jucatorii pietei financiare reactioneaza abia dupa ce avalansa incepe sa o ia la vale.

Asa s-a intamplat si in acest caz. Americanii saraci nu si-au mai putut plati ratele la ipoteci si de aici a inceput tavalugul, cu efecte de domino. Mai intai au cazut bancile ipotecare, apoi bancile de investitii care au cumparat obligatiunile, de fapt CDO-urile ipotecare, iar ulterior alte banci comerciale ce au avut expuneri (bani) in banci de investitii.

In concluzie, securitizarea a reprezentat si reprezinta inca un mecanism prin care bancile se pot refinanta si in acelasi timp pot sa disipeze sau sa scape de riscul aferent unei ipoteci (instrumentul specific fiind CDS-Credit Default Swap).

Acum, cand criza financiara a dus la o criza de neincredere intre bancile amenintate cu falimentul, si in consecinta la o criza de lichiditati, securitizarea reprezinta o solutie pentru unele banci de a face rost de bani de la sigurele instituii dispuse sa le dea credit, bancile centrale.

Astfel, Intesa Sanpaolo, cea mai mare banca de retail din Italia, a anuntat astazi ca a efectuat o operatiune de securitizare a unor credite ipotecare rezidentiale PERFORMANTE (aici apare diferenta) in valoare de 13 miliarde de euro.

Banca precizeaza ca emiterea acestor obligatiuni ipotecare s-a facut cu scopul de a le folosi drept garantii pentru fondurile pe care le obtine de la bancile centrale.

In conditiile in care piata obligatiunilor este practic blocata din cauza crizei financiare, multe banci recurg la aceasta metoda de emitere de obligatiuni garante cu active, obligatiuni rascumparate de catre aceeasi banca, in lipsa altor investitori.

Ulterior, respectivele obligatiuni sunt insa folosite ca garantii pentru liniile de finantare asigurare de guverne sau bancile centrale.

Intesa precizeaza, intr-un comunicat de presa, ca prima transa a obligatiunilor ipotecare, in valoare de peste 12 miliarde de euro, a fost cotata cu ratingul AAA de catre Fitch.

Dobanda variabila aferenta obligatiunilor se stabileste in functie de Euribor la 6 luni.

Si Federal Reserve va derula incepand din ianuarie 2009 un program de cumparare a obligatiunilor ipotecare (MBS) emise de celebrele banci ipotecare
Fannie Mae, Freddie Mac si Ginnie Mae, primele afectate de criza sub-prime, banci nationalizate de statul american.

Scopul actiunii este acela de a revitaliza piata creditelor ipotecare din SUA, una extrem de importanta pentru economia americana, a anuntat Federal Reserve intr-un comunicat de presa.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Bancile si IFN-urile, obligate prin lege sa-si ajute clientii inainte sa-i execute silit

Băncile sunt obligate pentru toate tipurile de credite să demonstreze că au încercat restructurarea datoriilor care înregistrează întârzieri la plată mai mari de 90 de zile, conform unui comunicat al CSALB. Măsurile de detalii

Bancile incep sa-si asume o responsabilitate sociala pentru consumatori

• În România, intermedierea financiară este săracă (25% din PIB). Drumul e lung (media europeană este de 90% din PIB), indiferent dacă e pace sau război • Indicatorii de prudențialitate ai industriei bancare sunt foarte detalii

Intelegerea la care ajung partile in cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mainii invizibile

Deși economia țării este dependentă de finanțarea pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanții băncilor spun că populismul unor politicieni și instituții reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori și instituțiile de detalii

CSALB: nu e vorba de vina cuiva, ci de o impartire a responsabilitatii intre consumatori si banci

Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați Alina Radu (conciliator CSALB, avocat Partener) și Alexandru Păunescu detalii

 



 

Ultimele Comentarii