BANCI | Interviu

Valentin Lazea: Deficitul bugetar, piatra de moara a Romaniei

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2009-05-23 09:51

Ponderile reduse ale exporturilor şi creditului neguvernamental în PIB şi dependenţa scăzută de importurile energetice sunt atuuri ale României în criza economică, iar la polul opus se află deficitul bugetar ridicat, "o piatră de moară", potrivit economistului-şef al BNR, Valentin Lazea.

Primul avantaj al României, în comparaţie cu alte ţări din regiune, este expunerea mult mai redusă a exportului, a declarat Lazea, vineri, la Târgu Mureş.

"La noi raportul export - PIB este numai de 24%, faţă de 60-70% în ţări precum Ungaria, Cehia sau Slovacia. Cu alte cuvinte, dacă acele pieţe de export suferă, noi ar trebui să suferim mai puţin decât alţii care au un export mai mare", a spus economistul-şef al BNR.

Potrivit acestuia, al doilea atu constă în raportul creditului neguvernamental în PIB, de 39%, faţă de 70%, 80% sau chiar 100% în cazul altor ţări.

"Deci, oricât de rău ar performa sectorul bancar, nu ar trebui să afecteze economia la fel de mult ca şi acolo. Al treilea argument este faptul că la importul de produse energetice - de petrol şi gaze - România e singura în această zonă, alături de Polonia, este cel mai puţin dependentă de aceste importuri şi ca atare cel mai puţin vulnerabilă la schimbările de preţuri de produse energetice", a spus Lazea.

Acesta a adăugat, însă, că, din păcate, cele trei atuuri "nu prea sunt cunoscute" de agenţiile de rating care se uită la regiune şi nu foarte atent la ţară, motiv pentru care două din trei au depunctat România.

Economistul-şef al BNR a spus că doar agenţia de rating Moody’s nu a retrogradat România în ultimii doi ani, procedând corect, deoarece o astfel de operaţiune ar fi însemnat căderea sub investment grade, în ciuda realităţii.

"Având în vedere nivelul foarte jos de rating pe care România îl avea în 2006, adică ultima treaptă din investment grade, în contextul crizei, ducând-o sub investment grade era incorect prin compararea cu alte ţări, precum ţările baltice şamd, care oricum stau mai prost decât România. Şi pe acele ţări le-au depunctat Standard and Poor’s şi Fitch, chiar pe unele cu patru trepte, nu cu două, ca pe România, dar începând de foarte sus depunctarea, ele n-au căzut sub investment grade, pe când România a început de foarte jos. Trebuia avut în vedere", a afirmat el.

Întrebat ce se poate face în această situaţie, Valentin Lazea a răspuns că României nu îi rămâne decât să fie "impecabilă" la toţi indicatorii macroeconomici.

"În această situaţie, trebuie să fim impecabili noi ca ţară la toţi indicatorii macroeconomici", a arătat el.

În acest context, economistul-şef al BNR a declarat că România a fost afectată de trei "pietre de moară" pe care le înregistra la debutul crizei.

"România ar fi putut să intre în această criză la fel ca Cehia, cu fruntea sus, dacă nu ar fi avut trei probleme majore: deficitul bugetar foarte mare, 5,3%, cel mai mare din ultimul deceniu, deficitul de cont curent, de 12,3% din PIB, şi ritmul foarte înalt de creditare, de peste 60%. Două din ele sunt pe cale să se corecteze: contul curent a scăzut şi e pe cale să scadă foarte rapid şi creditarea băncilor este pe cale să scadă poate mai rapid decât ar fi cazul sau decât ne-am aştepta. Rămâne ca problemă deficitul bugetar şi de aceea toate soluţiile care se vor degaja - pentru că administraţiile vor bani - trebuie să nu agraveze problema ultimă, cea a deficitului bugetar, care rămâne o problemă pentru România", a declarat Lazea.

El a adăugat că banca centrală "face ce poate" în acest context.

"BNR-ul face şi el ce poate. De exemplu, anul trecut, BNR-ul a crescut dobânda din ianuarie până-n august cu 2,25 puncte, de la 8 la 10,25. A scăzut creditul ca urmare a acestei măsuri? Prea puţin. După criză a început să scadă. BNR nu e atotputernică în a stăvili creditul, cum s-ar putea crede. Face ce poate", a conchis economistul-şef al BNR.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Bancile incep sa-si asume o responsabilitate sociala pentru consumatori

• În România, intermedierea financiară este săracă (25% din PIB). Drumul e lung (media europeană este de 90% din PIB), indiferent dacă e pace sau război • Indicatorii de prudenÈ›ialitate ai industriei bancare sunt foarte detalii

Intelegerea la care ajung partile in cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mainii invizibile

DeÈ™i economia țării este dependentă de finanÈ›area pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanÈ›ii băncilor spun că populismul unor politicieni È™i instituÈ›ii reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori È™i instituÈ›iile de detalii

CSALB: nu e vorba de vina cuiva, ci de o impartire a responsabilitatii intre consumatori si banci

Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitaÈ›i Alina Radu (conciliator CSALB, avocat Partener) È™i Alexandru Păunescu detalii

Cresterea dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romani, iar bancile au profitat

Cresterea preturilor si a dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romanii indatorati la banci, care si-au putut plati ratele gratie salariilor tot mai ridicate, bancile avand astfel de castigat. Majoritatea celor care au recurs la ajutorul CSALB detalii

 



 

Ultimele Comentarii