BANCI | Interviu

Am putea plati ratele la creditele in valuta la un curs valutar mult mai mic, de la data obtinerii creditului? Nu! De ce? Sa vedem ce scrie in contractele de credit ale bancilor, mai exact la OTP Bank

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2014-05-23 14:57

Cazul Kasler si Káslerné Rábai vs. Otp Bank pe tema unui credit in CHF dezbatut de Curtea de Justitie a Uniunii Europene a dus la aparitia zvonurilor promovate de avocatul Gheorghe Piperea ca romanii ar putea da in judecata bancile pentru a-si plati ratele la creditele in valuta la cursul la care le-au obtinut, nu la cel din ziua platii ratelor. Pentru a vedea daca este posibil asa ceva, am analizat informatiile din acest caz, intr-un mod obiectiv, impreuna cu OTP Bank, cea mai informata banca in aceeasta privinta. Si am ajuns la concluzia ca nu se poate compara cazul creditului din Ungaria cu creditele in valuta din Romania acordate de toate bancile, nu doar de OTP Bank.

Prima diferenta dintre Romania si Ungaria: regimul valutar. In Romania, creditele se primesc in valuta, in Ungaria, doar in forinti, creditele fiind denominate in valuta

Prima diferenta importanta dintre regimul valutar din Ungaria si Romania este aceea ca daca in Ungaria nu sunt permise niciun fel de tranzactii in valuta, ci doar in moneda nationala, forintul, in Romania exista exceptii ale regimului valutar, una dintre acetea fiind chiar plata creditelor bancare in euro sau CHF, ne explica seful OTP Bank Romania, Laszlo Diosi (foto).

In contractele civile din Ungaria, nu doar cele de credit, ci si pentru alte servicii, precum cele de telefonie, pentru vanzarea si cumpararea de imobile sau contractele de inchiriere, nu se pot trece preturi in valuta, indexate la cursul de schimb, cum se intampla in Romania.

Cu alte cuvinte, creditele in valuta in Ungaria se pot obtine doar pe hartie, adica se pot trece in contractele de credite, insa tranzactiile, respectiv tragerea creditului, transferul banilor si rambursarea ratelor se poate face doar in forinti, urmand ca banca sa calculeze echivalentul in valuta.

Mai exact, in cazul in disputa juridica din prezent din Ungaria, a fost vorba de un credit denominat in valuta CHF. Denominat inseamna ca suma creditului si ratele aferente au fost inregistrate si calculate in valuta creditului (CHF), dar treagerea creditului, adica suma efectiva primita de client si plata ratelor s-au facut in moneda nationala, forintul.

In Romania, spre deosebire de Ungaria, clientii bancilor pot transfera valuta obtinuta dintr-un credit in contul personal sau in contul vanzatorului locuintei, in cazul unui credit imobiliar. De asemenea, plata ratelor se poate face direct in valuta creditului, clientii nefiind obligati sa vina cu lei la banca, iar aceasta sa-i schimbe in valuta, la cursul de vanzare a bancii, ca in cazul creditelor din Ungaria.

Romanii pot sa-si achite ratele direct in valuta, cu euro sau CHF obtinuti de oriunde, de la casele de schimb valutar, de la alte banci, de la prieteni, familie etc.

De altfel, din cauza modului in care s-a aplicat cursul valutar la rambursarea creditelor a aparut si plangerea clientilor OTP Bank din Ungaria, acestia fiind nemultumiti ca banca le aplica propriul curs de vanzare la achitarea ratelor, mai mare decat cel de vanzare, aplicat la obtinerea creditului.

De aici a aparut si confuzia si informatiile eronate potrivit carora creditul ar trebui rambursat la cursul in care a fost obtinut, pe cand in realitate, problema dezbatuta de Curtea de Justitie a Uniunii Europene a fost doar tipul cursului, de vanzare sau de cumparare, ce trebuie aplicat la rambursarea ratei, aceasta fiind convertita din forinti in franci la cursul din ziua platii datoriei, si nu din ziua in care a fost luat creditul.

Confuzia a fost sustinuta si de planul mai vechi al guvernului Orban de a-i ajuta pe clientii bancilor, permitandu-le sa-si ramburseze anticipat creditele in franci la un curs mult mai mic decat cel din prezent.

Ce s-ar intampla daca preturile caselor, masinilor, abonamentelor de telefonie, ar reveni la cursul dinainte de 2008?

Sa ne gandim insa ce s-ar intampla daca toata lumea, nu doar clientii bancilor, ci si cei care a contaracte de vanzare-cumparare sau inchiriere de case, masini sau alte bunuri la preturi indexate in valuta, sau cei care au contracte de telefonie, la preturi de asemenea stabilite de euro, sa ceara acum sa se recalculeze contractele la cursul dinainte de criza din 2008?” intreaba retoric seful OTP Bank, Laszlo Diosi.

El crede ca aceasta euroizare a economiei romanesti, spre deosebire de cea din Ungaria, unde contractele si preturile se stabilesc doar in forinti, a facut ca romanii sa fie mult mai constienti cu privire la riscul valutar si sa accepte realitatea ca trebuie sa-l suporte.

Trebuie sa ne gandim si la faptul ca in Romania au intrat in jur de 8 miliarde de euro, valuta forte, de la cei care lucreaza in strainatate, cu alte cuvinte romanii chiar au avut venituri in valuta, fiind astfel protejati de riscul valutar”, precizeaza Diosi.

De altfel, trebuie sa ne gandim si la faptul ca au fost perioade si probabil vor fi din nou, in care leul s-a apreciat in raport cu euro sau francul.

De asemenea, precizeaza Diosi, creditele in valuta contractate inainte de izbucnirea crizei, in 2007, sunt inca, in medie, mai avantajoase decat cele in lei, in privinta costurilor, datorita dobanzii mult mai mici la creditele in valuta, iar deprecierea leului nu a reusit sa anuleze acest avantaj al dobanzii mici. Cu alte cuvinte, cei care au luat credite in euro platesc in continuare rate mai mici decat cei care au luat credite in lei, inainte de criza. Fireste ca acum, cand dobanzile la lei au scazut foarte mult, nu se mai pune aceasta problema.

Problema riscului valutar: sunt clientii informati clar si corect?

O alta problema dezbatuta de Curtea de Justitie Europeana a fost daca cei care au luat credite in valuta au fost suficient de bine si clar informati cu privire la riscul valutar aferent rambursari imprumutului. Cu alte cuvinte, daca ei au fost constienti ca ratele ar putea creste in cazul cresterii cursului valutar.

Pentru aceasta, ne-am uitat ce scrie in contractele de credit ale OTP Bank Romania in aceasta privita. Iata ce scrie in contractele ipotecare din 2007:

Clientul declara si garanteaza, pe propria raspundere, ca a luat la cunostinta faptul ca exista o fluctuatie permamenta a cursurilor de schimb valutar intre monede, fluctuatie determinata de conditiile pietei, banca neavand niciun control asupra acesteia.

Prin urmare, clientul accepta toate riscurile aferente cursului de schimb asociate contractarii unui imprumut intr-o moneda diferita de cea in care isi incaseaza venitul. Clientul exonereaza banca de orice pretentie in legatura cu efectele nefavorabile ale fluctuatiilor cursului de schimb valutar”.

De asemenea, in graficul de scandentare a creditului, se mentioneaza urmatoarele:

Va aducem la cunostinta ca exista posibilitatea modificarii, in sensul majorarii, a sumelor datorate, in cazul materializarii riscului valutar si a riscului de rata a dobanzii, in situatia in care ati contractat un credit in alta valuta decat cea in care va incasati veniturile”.

Sunt aceste prevederi suficient de clar exprimate, pentru a fi intelese de client?

OTP Bank: „Apreciem ca aceasta clauza este cat se poate de clara si neechivoca pentru un consumator de (sub) nivel mediu, asa cum este definit de art.2 din Legea 363 din 2007 (consumatorul considerat ca fiind rezonabil informat, atent si precaut, tinand seama de factorii sociali, culturali si lingvistic.)"

Comentarii

Mihai
Oare?
Eu am primit lei in cont si sunt obligat sa dau chf. Daca acest articol este facut pentru a dezarma oamenii sa dea in judecata bancile, nu faceti o treaba prea buna. Intr-o saptamana actionez raiffeisen pentru clauze abuzive si ma si altur procesului colectiv pt denominare.

Mihai
Rectificare
Erata: am primit totusi chf in cont chf, iar prin tragere unica i-am transformat in lei. Asta ca sa fiu cinstit. Restul comentariului ramane valabil.

busu
chf
acele prevederi din contracte de care,trebuiau scrise cu litere mari si subliniate ca clientul sa le vada si sa poata pune intrebari daca nu este pe intelesul lui.mie mi au dat asigurare ca este o moneda sigura si nu se va aprecia dar ca tot romanul nu i am pus sa mi de a in scris aceasta asigurare



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Bancile incep sa-si asume o responsabilitate sociala pentru consumatori

• În România, intermedierea financiară este săracă (25% din PIB). Drumul e lung (media europeană este de 90% din PIB), indiferent dacă e pace sau război • Indicatorii de prudențialitate ai industriei bancare sunt foarte detalii

Intelegerea la care ajung partile in cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mainii invizibile

Deși economia țării este dependentă de finanțarea pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanții băncilor spun că populismul unor politicieni și instituții reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori și instituțiile de detalii

CSALB: nu e vorba de vina cuiva, ci de o impartire a responsabilitatii intre consumatori si banci

Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați Alina Radu (conciliator CSALB, avocat Partener) și Alexandru Păunescu detalii

Cresterea dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romani, iar bancile au profitat

Cresterea preturilor si a dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romanii indatorati la banci, care si-au putut plati ratele gratie salariilor tot mai ridicate, bancile avand astfel de castigat. Majoritatea celor care au recurs la ajutorul CSALB detalii

 



 

Ultimele Comentarii