BANCI | Interviu

Analistii se asteapta ca BNR sa mentina dobanda de politica monetara la 10,25%

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2008-10-29 19:23

Analiştii se aşteaptă la menţinerea dobânzii de politică monetară la 10,25% pe an la şedinţa băncii centrale de joi, 30 octombrie, însă nu exclud nici o nouă urcare a acesteia, ca semnal pentru presiunile inflaţioniste în creştere, din cauza deciziei de majorare a salariilor şi pensiilor.

Efectele majorărilor salariale din învăţământ şi creşterii pensiilor, care ar putea duce la adâncirea deficitului bugetar peste 3% din produsul intern brut (PIB), vor determina Banca Naţională a României (BNR) să tragă un semnal de alarmă prin menţinerea dobânzii cheie la 10,25% pe an, în ciuda temperării inflaţiei, tendinţă prognozată până la finalul acestui an, spun unii analişti.

"În mod normal, ne-am fi aşteptat la o scădere a dobânzii cheie, dacă s-ar fi păstrat aceleaşi condiţii. Dacă în ceea ce priveşte inflaţia, trendul a rămas descrescător, ne confruntăm, în schimb, cu majorarea salariilor şi a pensiilor, care va afecta deficitul bugetar", a declarat, pentru NewsIn, economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.

El a adăugat că decizia băncii centrale ar putea fi un semnal pentru o politică monetară prudentă, în contextul presiunilor inflaţioniste în creştere pentru 2009, ca urmare a majorărilor salariale. Cu toate acestea, economistul-şef al Raiffeisen Bank se bazează pe o reducere a dobânzii cheie la prima şedinţă de politică monetară a anului următor.

"Majorările salariale vor pune presiune pe consumul la finalul acestui an. Fără aceste majorări, banca centrală s-ar fi putut gândi şi la o reducere a dobânzii de politică monetară", a declarat, pentru NewsIn, economistul-şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel.

El consideră că o eventuală reducere a dobânzii cheie nu se justifică până la începutul anului următor, decizie care ar putea fi luată de BNR în funcţie de cum vor evolua factorii determinanţi până atunci.

Scăderea ratingului României poate pune presiuni suplimentare pe decizia BNR

Directorul de investiţii al Interamerican Fond de Pensii, Radu Crăciun estimează o majorare a dobânzii cheie la următoarea şedinţă de politică monetară, chiar şi cu 0,5 de puncte procentuale, mai ales după retrogradarea României de către Standard & Poor's. În acelaşi timp, el exclude posibilitatea reducerii rezervelor minime obligatorii.

Efectele majorărilor salariale asupra inflaţiei, care au stat şi la baza deciziei de scădere a ratingului României, ar putea fi contracarate de către BNR printr-o majorare a dobânzii de politică monetară la 10,5% pe an, consideră şi analiştii de la ING Bank România.

"Va fi un semnal de îngrijorare, având în vedere ultimele evoluţii privind deprecierea monedei naţionale, însă BNR va reduce, cel mai probabil, dobânda cheie în primul trimestru din 2009", spun ei.

Cu toate că decizia S&P va pune presiune asupra monedei naţionale, Ionuţ Dumitru nu crede că BNR va reacţiona în sensul majorării dobânzii cheie.

"La prima vedere, evident că scăderea ratingului pune presiune pe curs şi pe dobânzi, însă cred că BNR va aştepta să vadă cum vor evolua lucrurile. Depinde şi de celelalte măsuri care se vor lua", a spus Dumitru.

Analiştii iau în calcul şi reducerea rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei

Reducerea rezervelor minime pentru pasivele în lei ar putea fi luată în considerare de către banca centrală la următoarea şedinţă de politică monetară, însă decizia S&P scade şansele unei astfel de hotărâri din partea BNR, mai spun analiştii.

"La un moment dat, BNR va trebui să ia şi o astfel de decizie, având în vedere că vrea să ajungă în poziţia de creditor net. Momentan perioadele de exces de lichiditate alternează cu cele de lipsă şi suntem la limită. Cu siguranţă, subiectul este pe agenda discuţiilor la şedinţa de politică monetară, însă, dacă nu vor fi reduse acum, atunci în viitorul apropiat BNR va decide acest lucru", a declarat Ionuţ Dumitru.

Cu toate că nu exclude posibilitatea reducerii rezervelor minime obligatorii, Lucian Anghel spune că o astfel de decizie are mai multe şanse să primească acordul BNR la începutul anului următor.

"Nu cred că se poate pune în discuţie o astfel de reducere pentru pasivele în valută, atâta timp cât banca centrală are nevoie de rezerve în valută. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în cazul pasivelor în lei, însă există şanse mai mari ca acest lucru să se întâmple, mai degrabă, la începutul anului următor", a spus Anghel.

BNR ar putea revizui prognoza pe inflaţie până la cel mult 6,4%

Cu toate că guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a declarat că BNR ar putea revizui în scădere prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an, de la 6,6% în prezent, pe baza scăderii preţului la petrol, analiştii nu cred că prognoza va fi coborâtă la nivelul anterior, de 6%.

"Nu cred că banca centrală va reduce prognoza de inflaţie, deoarece condiţiile s-au mai schimbat. Leul s-a depreciat şi au apărut şi presiunile salariale", a declarat Ionuţ Dumitru.

El a adăugat că o posibilă ajustare a estimării de inflaţie nu ar fi justificată sub nivelul de 6,4%.

Şi Ciprian Dascălu consideră că banca centrală va coborî prognoza până la un nivel de cel mult 6,4%, însă "o astfel de măsură nu ar mai avea oricum nicio influenţă în condiţiile de faţă, având în vedere că mai sunt doar trei luni până la finalul anului".

Pe de altă parte, traderul Millenium Bank susţine că BNR ar putea revizui în sus estimarea privind inflaţia pentru anul 2009, de la 4,2% în prezent, până la 4,5%.

BNR a majorat de şapte ori dobânda de politică monetară de la sfârşitul lui octombrie până în prezent, interval în care aceasta a urcat de la 7% la 10,25%. Ultima majorare a fost făcută la şedinţa de politică monetară din 31 iulie, când banca centrală a ridicat nivelul dobânzii cheie cu 0,25 puncte procentuale, de la 10%.

Ţinta de inflaţie stabilită de BNR pentru 2008 este de 3,8%, plus sau minus un punct procentual, iar pentru 2009, banca centrală ţinteşte un nivel al inflaţiei de 3,5%, plus sau minus un punct procentual.

Consiliul de administraţie al BNR se va întâlni, joi, în ultima şedinţă de politică monetară din acest an, în cadrul căreia se va discuta şi ultimul raport asupra inflaţiei. Următoarea şedinţă de politică monetară a băncii centrale va avea loc pe 6 ianuarie 2009.

Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a anunţat, luni, că a coborât cu o treaptă ratingurile României pentru împrumuturile în valută, de la 'BBB-/A-3' la 'BB+/B', şi pentru creditele în lei pe termen lung, la 'BBB-', ca urmare a riscurilor legate de finanţare. În schimb, agenţia a menţinut ratingul 'A-3' pentru împrumuturile în lei pe termen scurt. Calificativul pentru transfer şi convertibilitate a fost coborât la 'BBB+', de la 'A-'. Ratingurile au perspectivă negativă. Această decizie a scos România din categoria statelor cu calificativ "investment grade", acordat de S&P.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Bancile incep sa-si asume o responsabilitate sociala pentru consumatori

• În România, intermedierea financiară este săracă (25% din PIB). Drumul e lung (media europeană este de 90% din PIB), indiferent dacă e pace sau război • Indicatorii de prudenÈ›ialitate ai industriei bancare sunt foarte detalii

Intelegerea la care ajung partile in cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mainii invizibile

DeÈ™i economia țării este dependentă de finanÈ›area pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanÈ›ii băncilor spun că populismul unor politicieni È™i instituÈ›ii reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori È™i instituÈ›iile de detalii

CSALB: nu e vorba de vina cuiva, ci de o impartire a responsabilitatii intre consumatori si banci

Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitaÈ›i Alina Radu (conciliator CSALB, avocat Partener) È™i Alexandru Păunescu detalii

Cresterea dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romani, iar bancile au profitat

Cresterea preturilor si a dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romanii indatorati la banci, care si-au putut plati ratele gratie salariilor tot mai ridicate, bancile avand astfel de castigat. Majoritatea celor care au recurs la ajutorul CSALB detalii

 



 

Ultimele Comentarii