BANCI | Stirea Zilei

Tare-i mai place lui Mugur Isarescu sa se laude! Acum spune ca a fost profetul crizei: a pregatit in 2007 o aterizare lina a economiei, dar a dat cu avionul de pamant, astfel ca a avut nevoie de perfuzii de la FMI

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2013-06-28 09:12

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, spune ca in 2007 stia ca va veni criza, mai precis o corectie a deficitului de cont curent, ce ajunsese la o cota amenintator de ridicata, de 14% din PIB, astfel ca a pregatit tara pentru un “soft landing”, adica o aterizare lina a economiei, o ajustare mai putin dureroasa in momentul in care capitalurile straine se vor retrage din tara. Isarescu pare totusi a fi cuprins de remuscari, intrucat pana la urma a trebuit sa facem fata unui “hard landing”, o scadere abrupta a economiei si o depreciere puternica a leului, iar pentru a supravietui am avut nevoie de infuzii de sange de la FMI si UE.

Isarescu a facut aceste declaratii ieri, in deschiderea unui simpozion organizat la BNR. El a tinut sa  raspunda la “vanturarea mediatica potrivit careia cei care au condus Romania nici nu au vazut criza.” Mugur Isarescu: “Am mai raspuns o data: cand te afli intr-o pozitie de conducere, chiar ca trebuie sa fii responsabil, iar o asemenea acuza indeamna spre lipsa de responsabilitate. Adica, chiar daca vezi criza si furtuna, ce poti spune? Fugiti, parasiti nava?! A ataca problemele crizei si ideea aceasta, ca prognozele asupra viitorului sunt un lucru usor, iar conducatorii nu vor sa faca prognozele sau ca nu vor sa le spuna, sau ca totul ar fi o conspiratie, eu chiar nu cred in asa ceva.”

"E timpul pentru o analiza a modului in care am abordat criza"

Isarescu apreciaza ca a venit momentul pentru o evaluare privind modul in care autoritatile au abordat criza, daca au facut bine sau nu. Isarescu: “Intr-adevar, nu orice om poate sa treaca prin responsabilitatea unui post, dar a conduce o institutie intr-un moment de criza e un lucru foarte, foarte dificil, si abia ulterior poti sa faci evaluari daca ai facut bine sau rau. Cred ca este un moment in care trebuie sa facem o evaluare, daca abordarea noastra din 2008-2009 privind criza a fost cea mai buna. Uitati ca s-a incheiat si al doilea acord cu organismele financiare internationale si un asemenea bilant cred ca este necesar.”

Aterizarea dura a economiei "a fost facuta de piata, nu de noi"

Guvernatorul a explicat ca aterizarea dura a economiei nu a fost vina BNR, ci a fost vorba de o ajustare naturala facuta de piete, prin care s-a corectat deficitul urias de cont curent prin retragerile masive de capitaluri: de la 19 miliarde de euro pe an in anii 2007-2008 la doar 3-4 miliarde ulterior.

Isarescu: “Nu am nici timpul si nu este nici scopul meu sa fac o astfel de evaluare in prezent, dar un lucru cred ca trebuie sa-l spun: ajustarea prin care a trecut Romania, si care a fost dureroasa, era inerenta. Era inerenta! Nici o tara nu poate trai la infinit cu un deficit de cont curent de 14%, cat a fost in 2007-2008. Si apoi chiar daca nu faceam noi ajustarea, o faceau pietele externe. Asta s-a si intamplat. Intrarile de capitaluri in Romania s-au diminuat pana spre 2% din PIB, de la 19 miliarde de euro cat intrau in Romania in fiecare din anii 2007 si 2008, s-au redus la 3-4 miliarde. Economia a trebuit sa se adapteze la noua situatie. Nu a fost numai o decizie a noastra, a fost decizia pietelor.”

“Le-am spus bancherilor americani, in 2007, ca ne pregatim de un soft landing”

Isarescu s-a laudat ca in 2007 i-a spus unui bancher american ca deficitul de 14% urmeaza sa fie corectat, iar BNR se pregatea de un “soft landing”, asadar ca va urma o ajustare a economiei, desi acesta spunea sa nu-si faca probleme, pentru ca  economia va creste la nesfarsit.

Isarescu: “Teorii care se vanturau in trecut, si care au aparut si aici, la BNR, in 2007, cand ne pregateam sa facem un soft landing, si cand m-a intrebat un bancher de la o mare banca de investitii: de ce vreti sa faceti soft landing? Am raspuns ca, mai devreme sau mai tarziu, un astfel de deficit trebuie corectat, trebuie adus spre 3-4-5-6% si decat sa se faca brutal, sa se faca din vreme. Dar dumneavoastra nu ati auzit de "continuous flying"? (Zbor continuu), m-a intrebat el. Lumea este plina de bani, deci nu aveti nicio problema sa finantati deficite de 10-14%. Si era 2007 (anul in care au apart primele semne ale crizei in SUA si Germania n.r.). Continuous flying! Am spus: OK, aviatia americana poate ca are posibilitatea sa-si aprovizioneze avioanele din zbor, dar noi cred ca suntem mai modesti aici, si mie mi-e frica ca noi trebuie sa facem un landing.”

"Privind inapoi, tot ne-a prins pe picior gresit criza"

Mugur Isarescu pare a fi cuprins totusi de remuscari pentru ca nu a pilotat cum se cuvine avionul crizei si nu i-a reusit un soft landing, fiind nevoit sa apeleze la ajutor international pentru a supravietui.

Isarescu: “Si acum, privind inapoi, tot ne-a prins pe picior gresit: nu am vrut sa facem o astfel de ajustare. Am gandit-o ca va fi de la 14% spre 8%, dar usor-usor s-a dus, in doar 1 an si ceva, de la 14% la 4%. N-a facut-o nimeni, e de datoria mea sa o spun. A facut-o pietele internationale, care s-au corectat. Si atunci, ca sa fie mai acceptabila, am compensat-o cu bani publici. N-a venit FMI pe capul nostru ca sa ne impuna ceva. Noi le-am spus ca ne trebuie niste bani sa compensam iesirile mari de capitaluri private. Aceasta este de altfel si functia FMI. Rastalmacirile ulterioare privind maniera in care am abordat criza se intampla in toate tarile, nu aceasta chestiune voiam sa o atac. Simteam insa de datoria mea, urmarind si eu dezbaterile de la televizor si vazand cum se uita lucruri clare: ca am avut obiectivele de a intra in NATO si UE, care au fost atinse, ca am atacat criza, ca ajustarile nu au fost placute, au fost dureroase.”

Isarescu vorbea de pericolul unei crize financiare generalizate in Romania, la o conferinta internationala din februarie 2008

Intr-un discurs susţinut la Academia Regală de Ştiinţe Economice şi Financiare din Barcelona, in data de 21 februarie 2008, intitulat „Probleme ale politicii monetare într-o ţară emergentă.
Cazul României” (vezi discursul in FISIERE), Mugur Isarescu avertiza cu privire la pericolul unei crize valutare in Romania, ce risca să se transforme într-o criză financiară generalizată.

Mugur Isarescu:

„În condiţiile unor intrări puternice de capital, moneda va continua să se aprecieze, iar competitivitatea externă a economiei se va eroda. Importurile vor creşte într-un ritm mai susţinut decât exporturile, contribuind astfel la expansiunea cererii agregate.

Deficitul de cont curent ar putea atinge niveluri nesustenabile ca o reflectare a creşterii cererii agregate. În cazul în care aceste evoluţii nu sunt contracarate în timp util prin implementarea unor măsuri de întărire a politicilor fiscală şi de venituri, sentimentul investitorilor se poate modifica, ceea ce va determina retrageri de capital străin.

S-a constatat că amploarea acestor ieşiri de capital poate depăşi capacitatea autorităţilor de a proteja valoarea monedei naţionale şi poate echivala cu o corecţie abruptă în sensul deprecierii, respectiv o criză valutară.

Este evident modul în care deprecierea bruscă influenţează stabilitatea preţurilor – efectul este atât unul direct, prin intermediul preţurilor de import, cât şi unul indirect, prin alimentarea aşteptărilor inflaţioniste. La fel de
evidentă este şi reacţia politicii monetare, al cărei obiectiv principal îl reprezintă stabilitatea preţurilor.

O conduită mai restrictivă a politicii monetare va conduce la o comprimare a cererii agregate, împingând economia spre recesiune şi generând şomaj.

Stabilitatea financiară poate fi de asemenea afectată de criza valutară, iar politicile restrictive menite să refacă stabilitatea preţurilor ar putea avea un efect contrar. În cazul în care opinia publică percepe aprecierea monedei
naţionale ca un fenomen de durată, devine inevitabilă preferinţa pentru împrumuturile în valută, condiţii în care politica monetară nu ar mai fi la fel de eficientă.

Totuşi, după cum am evidenţiat anterior, o corecţie abruptă în sensul deprecierii ar putea conduce la o deteriorare a situaţiei bilanţiere a gospodăriilor şi companiilor, a căror avuţie netă se va diminua.

Şi sănătatea sectorului financiar va avea de suferit de pe urma constrângerilor la nivelul sectorului real. O mare parte a creditelor bancare ar deveni neperformante în contextul neefectuării plăţilor scadente de către
agenţii economici.

Problemele legate de necorelările de maturitate în bilanţurile băncilor s-ar adăuga la necorelările bilanţiere însemnate, deja existente, din perspectiva monedei de denominare a veniturilor şi obligaţiilor de plată, riscând să se transforme într-o criză financiară generalizată.”

In momentul discursului, in februarie 2008, cursul era deja in jurul valorilor de 3,6-3,7 lei pentru 1 euro, dupa ce se apreciase la 3,3 in noiembrie si 3,1 in vara lui 2007.

Dupa discursul lui Isarescu, in vara lui 2008, cursul s-a apreciat iar la 3,5, odata cu vacanta „capsunarilor”, dupa care a inceput treptat deprecierea spre 3,8 si 3,9 spre finalul lui 2008, odata cu izbucnirea crizei si in Romania.

Discursul din Parlament, din 13 octombrie 2018: "Impactul turbulenţelor financiare internaţionale este în continuare limitat"

In 13 octombrie 2008, cu doar cateva zile inainte de asa-zisul atac speculativ asupra leului, guvernatorul a sustinut un discurs in Parlament, reflectat de presa ca fiind un mesaj linistitor, prin care romanii au fost asigurati ca nu vor fi afectati, cel putin direct, de criza financiara mondiala („Isarescu asigura Parlamentul: criza economica nu va afecta direct Romania” titrau Stirile Pro TV si „Isarescu: Romania nu este in pericol sa fie afectata de criza financiara internationala”, titra agentia de presa Rompres).

Mugur Isarescu: „Din analizele noastre, atât la nivel sectorial, cât şi la nivelul fiecărei bănci, constatăm că impactul turbulenţelor financiare internaţionale este în continuare limitat.”

“Trebuie să recunoaştem că prin extrapolare se poate ajunge la o judecată de tipul: „dacă suntem în Europa şi cei de acolo sunt în criză, noi de ce nu am fi?”, dar fundamental nu există motive pentru asemenea judecată”, a mai spus Isarescu. (Vezi discursul in FISIERE)

Comentarii

lucianisar
Tupeu de Guvernator BNR: publicul nu intelege subtilitatile unei inflatii medii de 45,5% pe an
http://lucianisar.com/general/tupeu-de-guvernator-bnr-publicul-nu-intelege-subtilitatile-unei-inflatii-medii-de-455-pe-an/

altu
Atentie! Liniste! Ne vorbeste marele economist Lucian ISAR!!!
Ministru de buzunar si pamfletar de Dambovita. Slugoi PSD!!!

comentator ocazional
stie mai multe
stie mai multe decat spune public ... criza asta poate fi interpretata in multe feluri daca ne raportam la istorie ... si istoria e veeeche, mult mai veche decat doua secole de la adam smith incoace.



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Ce dobanzi au bancile la refinantarea unui credit de nevoi personale

Dobanzile practicate de banci pentru refinantarea unui credit de nevoi personale variaza intre 7,7% si 21%, conform informatiilor disponibile pe site-urile bancilor. Au fost luate in calcul dobanzile standard, fara reducerile aferente incasarii veniturilor detalii

Un IFN le cere clientilor sa plateasca nu doar restantele, ci si ratele din viitor

O Institutie Financiara Nebancara (IFN) care acorda credite online le cere restantierilor, prin intermediul unei alte firme pe care o controleaza, sa achite nu doar datoriile din trecut, ci si dobanzile aferente ratelor care ar fi urmat sa le achite in urmatorii ani, ceea ce nu este detalii

Ce dobanzi au bancile la creditele de nevoi personale?

Dobanzile practicate de cele mai multe banci pentru creditele de nevoi personale destinate consumului nu mai sunt stabilite la niveluri standard ci sunt personalizate, in functie de mai multi factori, precum incasarea veniturilor in contul bancii sau istoricul de detalii

Topul creditelor ipotecare cu cele mai mici dobanzi fixe in primii 3-10 ani

Dobanzile fixe in primii 3-10 ani pentru un credit ipotecar variaza intre 5,75% si 9,90%, in functie de banca si de perioada cu dobanda nemodificata, conform ofertelor celor mai importante 10 banci. Dobanzile luate in calcul sunt cele standard, fara alte detalii

 



 

Ultimele Comentarii