Criza COVID-19 | Interviu

ING Bank explica de ce-i intreaba pe clienti cum justifica platile cu sume mari de bani si in ce conditii blocheaza conturile

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2020-08-20 22:16

Mai multi cititori Bancherul.ro se plang ca ING Bank le-a blocat conturile sau sunt amentinati cu blocarea acestora daca nu justifica anumite tranzactii cu sume mai mari de bani.

I-am intrebat, de aceea, pe reprezentantii ING Bank, de ce si in ce situatii clientii bancii trebuie sa justifice operatiunile cu sume mari de bani si care este procedura urmata de banca in aceste cazuri.

ING Bank spune ca este obligata sa respecte legea privind spalarea banilor si finantarea terorismului, care o obliga sa-i intrebe pe clientii care fac tranzactii cu sume de peste 10.000 de euro de unde provin banii si care este detinatia acestora:

"ING Bank România respectă Legea privind prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului nr. 129/2019 (Legea AML 4). Potrivit acesteia, trebuie să raportăm orice tranzacție în numerar de peste 10.000 de euro și tranzacțiile transfrontaliere de peste 10.000 de euro, indiferent dacă acestea sunt efectuate într-o singură operațiune sau în mai multe operațiuni care par conectate.

La rândul nostru, inițiem un dialog ori de câte ori aceste tranzacții apar și acționăm ca un filtru, punând întrebări despre proveniența, respectiv destinațiile sumelor respective. Recunoaștem rolul nostru în lupta împotriva infracțiunilor financiare, chiar dacă el poate acţiona uneori în detrimentul experienței clienților noştri.

Dar cel mai bun lucru pe care îl putem face deocamdată este să-i informăm și să-i educăm cu privire la această obligație legală și să continuăm colaborarea cu autoritățile pentru a preveni orice activități ilegale prin intermediul platformelor băncii.

Directivele europene vor continua să fie aplicate și acesta este acum noul normal: clienții vor trebui să ofere mai multe informații cu privire la fondurile lor. În caz contrar, suntem obligați din punct de vedere legal să încetăm colaborarea cu ei."

- Concret, care este procedura privind tranzactiile cu valori mari, de peste 10.000 de euro?

ING Bank: 

"Avem în jur de 46 de milioane de tranzacții pe lună. Din acestea, 98% sunt normale, cum ar fi cumpărăturile de la supermarket, cafeaua de dimineață sau florile pentru soție. În cele 2% se încadrează tranzacțiile peste sumele prevăzute în legea AML4 - 129/2019, transferurile transfrontaliere sau tranzacțiile suspecte (ca să va faceti o idee privind tranzacțiile suspecte, 0,0005% dintre cele 46 de milioane de tranzacții au caracter suspect, ca și cum ai căuta acul în "căruța digitală cu fân”).

Pentru că banca are rolul de ”filtru” în contextul luptei împotriva infracțiunilor financiare, în conformitate cu prevederile legale, asta implică, în funcție de caz, inclusiv să cerem clarificări suplimentare pentru anumite tranzacții.

Clienții sunt contactați și cerem detalii privind proveniența / destinația, în unele cazuri se și solicită documente doveditoare. De asemenea, în cazul în care se identifică suspiciuni, este obligația legală a băncii de a le raporta către autorități.

Atunci când vorbim despre transferurile de peste 10.000 EUR, cele cash sau transfrontaliere, ele fac obiectul unei raportări statistice, iar tranzacțiile suspecte (cele 0,0005% menționate anterior) presupun raportări speciale.

- Daca un client a facut mai multe plati sau una singura de peste 10.000 de euro, ce intrebari pune banca si ce raspunsuri trebuie sa dea clientul?

ING Bank:

"Clienții sunt contactați și solicităm mai multe detalii privind proveniența sau destinația fondurilor, uneori fiind necesare acte doveditoare.

Însă depinde de la caz la caz, în funcție de destinația tranzacției, părțile implicate, profilul clientului, istoricul tranzacțional etc.
Este datoria și obligația legală a băncii de a cere clarificări și, ulterior, de a raporta la autorități dacă este cazul.

- In ce cazuri se blocheaza conturile si in cat timp?

ING Bank:

"Referitor la ultimele discuții din această perioadă, există procedura de KYC (know your customer), unde toate instituțiile bancare au obligativitatea legală de a-și actualiza baza de date periodic.

ING trimite trei notificări în mod normal via e-mail si telefon, dar în unele cazuri și sms sau chiar corespondență la adresa fizică. În acestea se precizează că: în două luni urmează să fie blocat / într-o lună urmează să fie blocat / a fost blocat și într-o lună urmează să fie închis.

Nu este legal să păstrăm deschis un cont pentru care nu avem datele actualizate mai departe de aceste termene.

- Cate astfel de cazuri ați avut pana acum in acest an?

ING Bank:

"Blocarea contului este ultima redută înainte de toate încercările de a obține clarificări și de a discuta transparent cu clientul, respectiv pentru a reuși actualizarea datelor pentru contul lui.

Este o situație în care nici banca, nici clientul nu doresc să ajungă, în marea majoritatea a cazurilor.

În ceea ce privește procedura de KYC, din păcate, avem o rată mică de răspuns la notificările trimise către clienți. În consecință, există cazuri în care conturile sunt blocate, iar în acel moment clientul se sesizează pentru actualizare și, în cele mai multe instanțe, contul este deblocat înainte de a fi închis și activitatea se reia normal."

Taguri: ING Bank  reclamatie ING Bank  reclamatie banca  banca  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Bancile incep sa-si asume o responsabilitate sociala pentru consumatori

• În România, intermedierea financiară este săracă (25% din PIB). Drumul e lung (media europeană este de 90% din PIB), indiferent dacă e pace sau război • Indicatorii de prudențialitate ai industriei bancare sunt foarte detalii

Intelegerea la care ajung partile in cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mainii invizibile

Deși economia țării este dependentă de finanțarea pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanții băncilor spun că populismul unor politicieni și instituții reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori și instituțiile de detalii

CSALB: nu e vorba de vina cuiva, ci de o impartire a responsabilitatii intre consumatori si banci

Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați Alina Radu (conciliator CSALB, avocat Partener) și Alexandru Păunescu detalii

Cresterea dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romani, iar bancile au profitat

Cresterea preturilor si a dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romanii indatorati la banci, care si-au putut plati ratele gratie salariilor tot mai ridicate, bancile avand astfel de castigat. Majoritatea celor care au recurs la ajutorul CSALB detalii

 



 

Ultimele Comentarii