Dupa Tsipras, si Teodorovici se intoarce de la Bruxelles cu coada intre picioare: programul preventiv cu Comisia Europeana nu a fost nici acum aprobat, din cauza preconizatei scaderi a TVA-ului din 1 ianuarie 2016

Autor: Bancherul.ro
2015-07-14 21:23

Dupa ce luni dimineata premierul grec Tsipras a plecat cu coada intre picioare de la Bruxelles, astazi a fost randul ministrului roman de Finante, Eugen Teodorovici, care nu a reusit, la reuniunea ECOFIN, sa obtina acordul oficialilor europeni pentru o evaluare pozitiva a programului de asistenta financiara de tip preventiv incheiat de Romania cu Comisia Europeana in 2013 si care expira in septembrie, impreuna cu acordul cu FMI.

"Este regretabil ca nu a putut fi incheiata, nici acum, evaluarea programului privind balanta de plati. De aceea, este foarte important ca Romania sa continue sa implementeze reformele necesare si sa mentina politici fiscale solide, Comisia Europeana fiind pregatita sa ajute Romania in acest scop", a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele Comisiei Europene, in cadrul unei conferinte de presa dupa reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN).

Teodorovici (foto) a precizat ca acordul cu Comisia Europeana si FMI, care expira in septembrie, ramane in vigoare deocamdata. "Speram ca pana in septembrie sa aratam ca ne-am respectat angajamentele", a precizat el.

Problema o reprezinta preconizata reducere a Taxei pe Valoarea Adaugata (TVA) de la 24% la 19% incepand din 1 ianuarie 2016, care va duce la o crestere prea abrupta a deficitului bugetar, fapt care ar alarma investitorii, a precizat oficialul european.

Programul este off-track

"Ne ingrijoreaza faptul ca din nou programul cu Romania este deraiat (off-track) si nu am reusit, din nou, sa incheiem o evaluare a acestuia", a spus Dombrovskis.

"In cursul precedentelor programe, dar si celui actual, s-au facut multe progrese. Romania are o crestere economica buna, targetul privind balanta bugetara pe termen mediu a fost indeplinit, s-au implementat reforme structurale si a fost consolidata competitivitatea economiei romanesti, deci au fost multe evolutii pozitive. Din pacate, acum trebuie spus ca in privinta evolutiilor fiscale vedem o clara deviatie, in conditiile in care guvernul roman planuieste sa reduca, de exemplu, TVA, cu 5 puncte procentuale, de la 24% la 19%, si sa taie alte taxe. Estimam ca astfel deficitul bugetar al Romaniei ar putea ajunge in 2016 la 3% din PIB. Iar aceasta situatie complicata, cu o crestere rapida a deficitului bugetar, cu siguranta nu este un semnal linistitor pentru piata. De aceea, ne-am exprimat ingrijorarea fata de autoritatile romane, cu care ramanem in legatura", a spus oficialul european.

"Programul expiră în septembrie și recomandăm în continuare autorităților române să folosească eficient timpul rămas pentru a adopta reformele necesare, dar deocamdata programul ramane off-track", a adaugat Dombrovskis.

Reprezentanții Executivului comunitar au desfășurat o misiune în România în perioada 16-26 iunie, la finalul căreia au semnalat, într-o declarație de presă, că România a făcut pași importanți în anumite zone, iar situația macroeconomică este consolidată, însă progresul general în implementarea măsurilor agreate de comun acord nu a fost suficient, în special în ceea ce privește politica fiscală, pentru a se ajunge la un acord.

"Pași importanți au fost făcuți în anumite sectoare, iar situația macroeconomică este bună. Cu toate acestea, progresul general în punerea în aplicare a măsurilor agreate de comun acord nu au fost suficient, în principal în ce privește politica fiscală, pentru a ajunge la un acord cu autoritățile române", se arată în documentul postat pe site-ul CE si citat de Agerpres.

Potrivit reprezentanților CE, realizările programului ar trebui menținute, pentru că reprezintă baza pentru continuarea unei creșteri puternice și echilibrate și pentru crearea de locuri de muncă. Politici fiscale solide și continuarea reformelor în cadrul programului vor fi importante în această privință, se mai spune în declarația CE.

Sprijinită de trei programe consecutive de asistență privind balanța de plăți, România și-a corectat dezechilibrele externe și interne și a redobândit accesul pe piață. Creșterea a fost robustă în ultimii ani, șomajul este în scădere, inflația este la minime istorice, iar sectorul financiar a arătat rezistență puternică, se mai arăta în respectivul document.

Actualul program de asistență financiară UE în ceea ce privește balanța de plăți, convenit în mod oficial în octombrie 2013, se desfășoară în paralel cu un acord stand-by cu FMI. Programul a fost de tip preventiv și nu au avut loc trageri de fonduri. Programul a oferit sprijin pentru România în vederea consolidării stabilității macroeconomice, fiscale și financiare și îmbunătățirii potențialului de creștere și de rezistență al economiei. În plus, un accent puternic a fost pus pe consolidarea capacității administrative, reforma administrației fiscale, îmbunătățirea managementului finanțelor publice și a guvernanței și restructurarea companiilor de stat.

Pe 25 iunie, Eugen Teodorovici anunța că reprezentanții Comisiei Europene nu au ajuns la un acord cu autoritățile române în privința Codului Fiscal, dar vor decide în cadrul întâlnirii miniștrilor de Finanțe (ECOFIN) din 14 iulie care este stadiul acordului cu România.

Actualul acord al României cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană urmează să se încheie în luna septembrie a acestui an.

Recomandarile Consiliului European privind Programul național de reformă al României pentru 2015 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2015

La 22 octombrie 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/531/UE5 , în care s-a angajat ca până în septembrie 2015 să furnizeze României asistență financiară pe termen mediu de până la 2 miliarde EUR.

Această asistență este condiționată de punerea în aplicare a unei politici economice cuprinzătoare. Deși România nu intenționează, în condițiile actuale de piață, să solicite plata vreunei tranșe, se preconizează ca asistența preventivă să contribuie la consolidarea stabilității macroeconomice, bugetare și financiare și, prin punerea în practică a reformelor structurale, la sporirea rezilienței economiei și a potențialului de creștere.

După ce va ieși din programul de asistență, România va fi reintegrată pe deplin în cadrul semestrului european.

În prezent, România face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În cadrul Programului său de convergență, România a solicitat aprobarea unei devieri temporare de 0,5 % din PIB de la traiectoria de ajustare necesară în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen mediu, justificată de reformele structurale planificate.

Întrucât în program nu se oferă informații suficient de detaliate privind reformele structurale planificate, Consiliul nu este în măsură să evalueze caracterul plauzibil al acestora. România a solicitat și aplicarea clauzei privind reforma pensiilor. Eligibilitatea reformei depinde de confirmarea din partea Eurostat.

Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, deficitul structural prognozat pentru 2016 de 3,4 % din PIB nu ar asigura o marjă de siguranță adecvată față de valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB.

Prin urmare, Consiliul consideră că România nu îndeplinește cerințele pentru a beneficia de devierea temporară solicitată pentru 2016.

- In Programul său de convergență pentru 2015, Guvernul intenționează ca în 2015 să mențină deficitul global la 1,5 % din PIB și să îl reducă la 0,8 % din PIB în 2018. Guvernul urmărește să îndeplinească obiectivul pe termen mediu – un deficit structural de 1,0 % din PIB – începând din 2016.

Conform Programului de convergență, se preconizează ca ponderea datoriei publice în PIB să atingă o valoare maximă de 40,1 % în 2015 și să scadă treptat ulterior, ajungând la 37,1 % în 2018. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor previziuni bugetare este favorabil.

Măsurile importante cu efect de creștere a deficitului, care au fost aprobate de Guvern la 25 martie și de Senat la 27 aprilie6 și care au fost incluse în previziunile Comisei din primăvara anului 2015, nu se regăsesc în Programul de convergență, deși acest lucru este impus de Codul de conduită. Nu s-au oferit suficiente detalii privind măsurile necesare pentru atingerea țintelor de deficit bugetar planificate pentru 2016 și anii următori.

Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se preconizează ca în 2015 balanța structurală să devieze cu 0,3 % din PIB de la obiectivul pe termen mediu.

Această valoare depășește ușor deviația de 0,25 % din PIB autorizată în cadrul programului de sprijinire a balanței de plăți cu condiția ca nivelul cofinanțării proiectelor finanțate de UE să respecte ceea ce s-a prevăzut în buget. Devierea urmează să devină semnificativă în 2016, ajungând la 2,4 % din PIB, în timp ce se impune o ajustare de 0,3 % din PIB. Prin urmare, în 2015 și 2016 vor fi necesare noi măsuri.

Pe baza evaluării Programului de convergență și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că există riscul ca România să nu respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

- Cadrul bugetar al României este în general solid, însă nu este aplicat în mod eficient. Tendințele demografice pe termen mediu și lung și nivelul scăzut de dezvoltare a pieței forței de muncă pot pune în pericol sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii.

Reforma sistemului de pensii, lansată în 2010, a adus deja unele îmbunătățiri, însă legea de egalizare a vârstei legale de pensionare pentru femei și bărbați începând din 2035, propusă de Guvern în decembrie 2013, nu a fost încă adoptată de Camera Deputaților.

Recenta reducere a contribuțiilor la asigurările sociale plătite de angajatori a diminuat sarcina fiscală asupra costului forței de muncă, dar într-o manieră care nu și-a propus un obiectiv anume. Sarcina fiscală pentru persoanele cu venituri mici este în continuare ridicată (40 %) în comparație cu alte țări europene.

Frauda fiscală și evaziunea fiscală reprezintă în continuare o provocare majoră și diminuează veniturile fiscale. S-au făcut primii pași în reorganizarea administrației fiscale din România, proces preconizat a fi de durată. Un proiect-pilot care a vizat munca nedeclarată, salariile declarate la o valoare mai mică decât cea reală și evaziunea fiscală a fost pus în aplicare în două regiuni în 2014, urmând a fi extins în continuare în 2015.

Nivelul taxelor de mediu a crescut în 2014, ajungând aproape de media din UE.

- Deși s-au înregistrat unele îmbunătățiri în 2014, ratele de ocupare a forței de muncă și de activitate continuă să fie deosebit de scăzute în rândul femeilor, tinerilor, vârstnicilor și romilor. Politicile active în domeniul pieței forței de muncă au fost revizuite, dar participarea globală la măsurile active de pe piața forței de muncă și finanțarea acestora rămân scăzute, în special în cazul formării profesionale, al sistemelor de recunoaștere a studiilor anterioare, al stimulentelor pentru mobilitate și al măsurilor care vizează șomerii pe termen lung.

România a luat măsuri pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, în special prin intermediul Garanției pentru tineret, dar au existat întârzieri în punerea lor în practică.

Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește oferirea unor orientări transparente privind stabilirea salariului minim. Pentru a putea oferi servicii personalizate și a avea rezultate mai coerente pentru toate grupurile vizate, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ar avea nevoie de o capacitate sporită, în special în ceea ce privește personalul, și de un cadru de acțiune integrat pentru măsurile cofinanțate prin fondurile structurale și de investiții europene.

- România se confruntă cu o serie de provocări în domeniul educației: rata părăsirii timpurii a școlii rămâne cu mult peste media din UE; disponibilitatea și accesul la serviciile de educație și de îngrijire a copiilor preșcolari sunt limitate, în special în zonele rurale și pentru comunitatea romilor; participarea la învățarea pe tot parcursul vieții este încă mult sub media din UE; calitatea învățământului superior și relevanța acestuia pentru piața forței de muncă sunt inadecvate, iar rata de absolvire a învățământului terțiar se clasează în continuare pe penultimul loc la nivelul Uniunii.

România a început să ia măsuri pentru depășirea acestor provocări, înregistrând progrese variabile în diferite domenii, dar nu a obținut până în prezent decât puține rezultate concrete vizibile. Se înregistrează întârzieri semnificative în adoptarea strategiei naționale pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii.

Pentru perioada 20142019 a fost conceput un program național pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari, care va intra în vigoare în anul școlar 2015-2016. Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții a înregistrat întârzieri.

A fost elaborată o strategie privind învățământul terțiar cu scopul de a spori relevanța învățământului superior prin alinierea mai strânsă a acestuia la nevoile pieței forței de muncă și de a îmbunătăți accesul grupurilor defavorizate la învățământului superior. S-au pus în aplicare măsuri menite să îmbunătățească educația și formarea profesională, precum și programele de ucenicie.

- Sistemul de sănătate din România se caracterizează prin rezultate slabe ale tratamentelor, accesibilitate financiară și geografică precară, finanțare scăzută și utilizare ineficientă a resurselor.

Există o dependența mare de serviciile de spitalizare, iar sistemul suferă din cauza rețelei spitalicești în mare parte ineficiente, a rețelelor de trimiteri slabe și fragmentate și a unui procentaj scăzut de cheltuieli destinate asistenței medicale primare. În plus, plățile informale practicate pe scară largă în sectorul public al sănătății reduc și mai mult accesibilitatea, eficiența și calitatea sistemului.

Diversele măsuri și reforme ale sistemului de sănătate care au fost introduse au redus deficitul de finanțare și au îmbunătățit standardele și eficiența serviciilor. Strategia națională de sănătate 2014-2020, care stabilește cadrul de referință strategic pentru reforma sectorului de sănătate, a fost aprobată în decembrie 2014 și urmează să fie pusă în aplicare.

Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate au în vedere diverse măsuri pentru a îmbunătăți sistemul de finanțare a asistenței medicale.

- Reducerea sărăciei și a excluziunii sociale continuă să fie o provocare majoră pentru România. Deși este în scădere, rata persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială rămâne ridicată, atingând 40 % în 2013, cu mult peste media din UE. Eficacitatea transferurilor sociale (cu excepția pensiilor) în reducerea sărăciei pare limitată și este deosebit de scăzută în cazul copiilor.

Transferurile sociale nu sunt legate în mod adecvat de măsurile de activare. Punerea în aplicare a reformei asistenței sociale din 2011 prezintă în continuare întârzieri.

Strategia privind incluziunea socială și combaterea sărăciei, precum și planurile de acțiune conexe, au fost aprobate la 27 mai 2015. S-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește introducerea venitului minim de inserție, care ar simplifica asistența socială prin combinarea a trei transferuri sociale existente și ar consolida și legătura cu măsurile de activare.

În 2013, Guvernul a adoptat o lege privind economia socială, menită să reglementeze domeniul economiei sociale și să îmbunătățească participarea pe piața muncii a populației vulnerabile, însă aceasta face încă obiectul dezbaterilor în Parlament. Au fost luate puține măsuri eficace de integrare a populației rome.

Cu toate acestea, în ianuarie 2015, a fost adoptată cu o oarecare întârziere o strategie revizuită pentru integrarea romilor, dar se înregistrează întârzieri în ceea ce privește punerea sa în aplicare.

- Capacitatea administrativă a României este scăzută, fragmentată și caracterizată printr-o delegare neclară a responsabilităților, reprezentând astfel o frână pentru competitivitatea economiei.

Au fost identificate cauzele fundamentale ale deficiențelor structurale și, în octombrie 2014, a fost adoptată o strategie pentru soluționarea provocărilor din administrația publică, precum și a celor legate de stabilirea priorităților și de coordonarea politicilor, împreună cu un plan de acțiune pentru punerea sa în aplicare în perioada 2014-2020.

Cu toate acestea, punerea în aplicare a strategiei a fost întârziată în mod considerabil. Neregulile înregistrate în procedurile de achiziții publice au avut ca rezultat întârzieri semnificative în implementarea programelor finanțate de UE. Acestea au un impact negativ asupra mediului de afaceri și întârzie investițiile atât de necesare în infrastructură.

- S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește sporirea independenței, calității și eficienței sistemului judiciar, combaterea corupției la toate nivelurile și asigurarea executării efective a hotărârilor judecătorești.

Cu toate acestea, nivelul executării efective a hotărârilor judecătorești rămâne în multe cazuri scăzut și s-au realizat progrese limitate în prevenirea și combaterea micilor acte de corupție. Aceste domenii importante de politică vor face obiectul mecanismului de cooperare și verificare.

- Societățile comerciale de stat sunt afectate de o productivitate inferioară standardelor, contribuie la lipsa de lichiditate din economie, sunt o povară pentru bugetul public general - ca pasive contingente - și reprezintă 50 % din arieratele fiscale combinate ale tuturor societăților comerciale.

Guvernanța corporativă este un factor esențial care determină performanța societăților comerciale de stat. Cadrul actual de guvernanță al acestora nu previne interferențele politice în gestionarea curentă a societăților comerciale și nu garantează o separare între calitatea de proprietar a autorităților și funcția acestora de elaborare a politicilor.

Înainte de adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 nu au fost introduse în mod sistematic norme specifice pentru societățile comerciale de stat. Diferite domenii nu fac obiectul respectivei reglementări și în practică normele nu sunt întotdeauna respectate.

Nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește reforma guvernanței corporative în cadrul societăților de stat deținute de stat din sectorul energetic și cel al transporturilor. (20) În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a României, pe care a publicat-o în raportul de țară pe 2015.

De asemenea, a evaluat Programul de convergență și Programul național de reformă, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate României în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în România, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul UE cu privire la deciziile naționale viitoare. Recomandările din cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-4 de mai jos.

- Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de convergență, iar avizul său se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

- Având în vedere rezultatele bilanțului aprofundat realizat de Comisie și această evaluare, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de convergență. Recomandările sale, formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, se reflectă în recomandările 1-4 de mai jos.

RECOMANDĂ ca, în perioada 2015-2016, România să întreprindă acțiuni astfel încât:

1. Să ia toate măsurile necesare pentru a finaliza programul de asistență financiară.

2. Să limiteze abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu din 2015 la maximum 0,25 % din PIB, astfel cum se specifică în cadrul programului de asistență pentru balanța de plăți 2013-2015 și, în 2016, să revină la obiectivul bugetar pe termen mediu. Să pună în aplicare strategia cuprinzătoare de respectare a obligațiilor fiscale, să consolideze sistemele de control pentru a combate munca nedeclarată și să continue procesul de egalizare a vârstei de pensionare pentru bărbați și femei.

3. Să consolideze măsurile privind piața forței de muncă, în special în cazul tinerilor neînregistrați și al șomerilor pe termen lung. Să se asigure că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă dispune de personalul adecvat. Să stabilească, în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, orientări clare privind stabilirea transparentă a salariului minim. Să introducă venitul minim de inserție. Să crească oferta și calitatea serviciilor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, în special în cazul romilor. Să adopte strategia națională pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii. Să urmărească Strategia națională de sănătate 2014-2020 pentru a remedia aspectele legate de gradul redus de accesibilitate, nivelul scăzut de finanțare și ineficiența resurselor.

4. Să adopte legea privind reformarea guvernanței corporative a societăților comerciale de stat.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 2136

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)