Cum motiveaza Inalta Curte de Casatie si Justitie ca dobanda de referinta variabila a BCR nu este abuziva si nu poate fi echivalata cu Euribor

Autor: Bancherul.ro
2013-10-06 13:48

Precizand mai intai ca Bancherul.ro nu are absolut nicio legatura cu bancile si avocatii lor, ori cu alti avocati, fiind o publicatie 100% independenta, realizata de ziaristi profesionisti, poate tocmai de aceea fiind si SINGURA publicatie care explica obiectiv si pe intelesul tuturor, prin prezentarea unor cazuri concrete judecate de diverse instante, atat in favoarea bancilor ca si impotriva lor, problema clauzelor abuzive din contractele de credit, publicam in acest articol o decizie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie din decembrie 2012 (dosar nr.3463/90/2010) prin care dobanda de referinta variabila a BCR nu este considerata abuziva si nu poate fi echivalata cu indicele EURIBOR, asa cum au solicitat mai multi clienti ai bancii.

Este vorba de un proces initiat de un grup (12 persoane) de clienti ai BCR care au cerut primei instante, Tribunalul Valcea, sa identifice “dobanda de referinta variabila” din contractele de credit ale BCR cu “Euribor”, astfel incat dobanda la credit sa fie Euribor la 6 luni plus marja fixa stabilita initial de banca, ce varia intre 0 si 3,5%, in functie de contract.

De ce a fost data in judecata BCR de catre clienti

Sa vedem mai intai contextul in care clientii BCR au ajuns sa dea banca in judecata, care au fost motivele lor si despre ce dobanzi era vorba.

Procesul a fost inregistrat in 24 septembrie 2010, dupa intrarea in vigoare a OUG 50/2010, care obliga bancile sa schimbe contractele de credit astfel incat dobanzile sa fie calculate intr-un singur mod: o marja fixa si indicele Euribor/Libor/Robor.

Problema cu BCR (si cu alte banci) a fost ca o parte din contractele de credit ale sale aveau o dobanda calculata conform “dobanzii de referinta variabila” a bancii, la care se adauga o marja fixa de 0-3,5%, in principal de 1,5%. Concret, dobanda totala era in jur de 10%, ceea ce insemna ca daca marja era de 1,5%, dobanda de referinta a bancii era in jurul a 8,5%.

Cum OUG 50 obliga banca sa transforme dobanda in Euribor plus marja, BCR a decis sa transforme “dobanda de referinta variabila” (din care a scazut valoarea Euribor) in marja fixa, la care se adauga Euribor, adica 8,5% marja fixa plus Euribor de aproximativ 0,5%, in total in jur de 9%.

O marja uriasa si o dobanda totala mare, ceea ce a declansat iadul intre banca si clienti. Pe buna dreptate, spunem noi, daca tinem cont de faptul ca dobazile la creditele in euro au scazut substantial in ultimii ani de criza, odata cu diminuarea indicelui Euribor, fara ca banca sa opereze aceasta schimbare si in dobanda clientilor.

Greseala bancherilor

BCR (si intregul sistem bancar, de altfel) a facut, asadar, o mare eroare atunci cand a transpus in practica prevederile OUG 50/2010, prin decizia de a mentine (aproape) neschimbate nivelurile dobanzilor si aplicand marje fixe uriase, in conditiile in care indicele Euribor se afla la minime istorice, asadar cu riscul sa creasca in viitor.

Situatia conflictuala a fost speculata cu usurinta de avocati, care si-au gasit repede clienti dintre randurile celor indignati de ceea ce a facut BCR si alte banci.

Numai ca avocatii nu au fost nici ei mai buni decat bancherii. S-au dovedit la fel, poate chiar mai lacomi decat acei CEO cu salarii de milioane cosmetizate cu campanii asa-zise sociale, precum maratoane, biciclete, ONG-uri, concerte etc. In loc sa caute sa le faca dreptate clientilor, prin stabilirea unui pret corect al imprumuturilor, avocatii le-au promis anularea dobanzilor la credite sau cel mult valori de 1-2% pe an, cerand instantelor sa inlocuiasca acea “dobanda de referinta variabila”, sau DRV, cum au prescurtat-o ei, cu indicele Euribor, desi era clar, iar ei erau constienti, ca era vorba de doua lucruri diferite, ce nu puteau fi confundate, dupa cum a dovedit, de altfel, si Inalta Curtea de Casatie si Justitie.

Ceea ce ar fi trebuit sa faca un avocat onest, care-si respecta principiile profesionale, este exact ceea ce ar fi trebuit sa faca si o banca onorabila, precum BCR, dar care nu s-a intamplat, din pacate: sa ceara judecatorilor sa faca dreptate, nu sa elimine pretul unui credit. Mai exact, sa ceara sa repare prejudiciul comis de banca prin faptul ca nu le-a scazut dobanda clientilor, odata cu diminuarea indicelui de referinta Euribor.

Chiar daca BCR avea o dobanda interna, cu un mod de calcul stiut numai de ea, aceasta era o dobanda variabila, inclusiv in functie de evolutia Euribor, asadar banca ar fi trebuit sa reduca dobanda clientilor, in concordanta cu diminuarea indicelui Euribor, asa cum au facut alte banci. De exemplu, daca Euribor a scazut de la 5% la 1%, dobanda BCR ar fi trebuit sa coboare cu 4 puncte, de la 10% la 6%. De altfel, exista o decizie a Curtii de Apel Bucuresti care spune exact acest lucru: clientii BCR ar fi trebuit sa ceara repararea prejudiciului aparut in urma rerespectarii de catre banca a contractului de credit, mai exact in privinta modificarii dobanzii.

Aceasta ar fi cea mai dreapta solutie care s-ar putea da in aceste cazuri dintre banci si clienti, si anume repararea prejudiciilor aduse de banci clientilor prin majorarea dobanzilor nejustificat sau prin mentinerea lor la niveluri ridicate desi indicii pietei scazusera abrupt. La care se pot adauga, fireste, si compensatii materiale sau morale, in cazurile in care se dovedesc ca aceste practici incorecte ale bancilor au afectat grav clientii.

Cazul de fata: clientii au cerut instantei sa constate ca exista identitate intre sintagma “dobanda de referinta variabila” si sintagma “Euribor”

Sa vedem insa cum a judecat Inalta Curte de Casatie si Justitie pretentia clientilor BCR de a fi declarata abuziva dobanda de referinta variabila si de a fi inlocuita cu Euribor.

Pretentia clientilor BCR a fost respinsa mai intai de prima instanta care a judecat acest caz, Tribunalul Valcea, insa la Curtea de Apel Pitesti au avut castig de cauza, curtea constatand ca exista identitate intre sintagma “dobanda de referinta variabila” si sintagma “Euribor”.

Iata motivarea judecatorilor: “Pentru a pronunÅ£a această soluÅ£ie, instanÅ£a de apel a reÅ£inut că există o divergenţă de opinii între părÅ£i cu privire la înÅ£elesul temeiului „dobânda de referinţă variabilă”, reclamanÅ£ii susÅ£inând că aceasta înseamnă „Euribor”, iar pârâta înÅ£elege că desemnează „Euribor plus alte costuri de creditare”, care nu sunt individualizate, precizate ÅŸi nu se explică modul lor de calcul ÅŸi mecanismele prin care se ajunge ca fiecare cost în parte să fie diferenÅ£iat.

AÅŸa fiind, dacă la data acordării creditelor dobânda fixă contractuală se apropia de valoarea Euribor plus marja fixă inclusă în art. 5, odată cu trecerea la dobânda variabilă, pârâta a crescut dobânda cu 3-4 procente.
Modificarea unilaterală a dobânzii fără consimţământul reclamanÅ£ilor, motivat de faptul că reprezintă dobânda internă B.C.R. alcătuită din Euribor ÅŸi alte costuri, este în opinia instanÅ£ei de apel o practică nepermisă, abuzivă.”

BCR a declarat recurs impotriva acestei decizii la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), care-i da dreptate, precizand ca sintagma „dobânda de referinţă” nu este sinonimă ÅŸi nu se confunda cu indicele „Euribor”. Instanta suprema explica pe larg, in motivatia deciziei, mecanismul formarii dobanzilor bancare, inclusiv de ce dobanda la un credit nu poate fi mai mica decat cea pentru un depozit, cum se formeaza pretul unui credit, ce este Euribor, care este diferenta dintre dobanda de referinta a BCR si indicii pietei. Iata ce spun judecatorii:

Dobanda la un credit nu poate fi mai mica decat dobanda la un depozit

ICCJ: “Din perspectiva contractului de credit, dobânda reprezintă acea parte a preÅ£ului creditului care reprezintă cea mai mare parte a costului creditului. Pentru acordarea oricărui credit ÅŸi în funcÅ£ie de perioada pentru care acesta este stabilit, banca face anumite cheltuieli.

Deoarece, de cele mai multe ori, depozitele unei bănci nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea de credite, o bancă este nevoită să se împrumute la rândul ei de la alte bănci, aceste împrumuturi generând, la rândul lor costuri suplimentare. Dobânda pe care o bancă trebuie să o plătească pentru un astfel de împrumut diferă de la o Å£ară la alta, ÅŸi de la o bancă la alta.

Astfel cum în situaÅ£ia ideală, o bancă ar trebui să solicite ÅŸi plata unei dobânzi care are ca nivel minim, dobânda pe care acea bancă o acordă deponenÅ£ilor, tot astfel, la nivel interbancar, atunci când o bancă împrumută o altă bancă, valoarea minimă a dobânzii solicitate de împrumutător va trebui să acopere dobânda acordată deponenÅ£ilor acelei bănci.

Prin urmare, o bancă românească ce se împrumută de pe piaÅ£a interbancară va trebui să plătească un cost cel puÅ£in egal cu dobânda aferentă depozitelor celorlalte bănci. Rata medie a acestor depozite este calculată sub forma indicilor Bubor/ Robor, Euribor sau LIBOR, în funcÅ£ie de moneda creditului, dar întotdeauna dobânda de referinÅ£a a băncii este mai mare decât indicele de referinţă Euribor/ Libor.”

La costul banilor se adauga prima CDS

ICCJ: “La costul banilor, se adaugă o primă care acoperă riscul specific de Å£ară, primă ce poate fi aproximată prin C.D.S. (Credit Default Swap) ÅŸi care se regăseÅŸte, inclusiv, în costul fiecărei bănci din România. Prima este percepută de instituÅ£iile financiare internaÅ£ionale care sunt dispuse să-ÅŸi asume riscul de Å£ară. în cazul României, în cazul liniilor de credit, prima CDS este, în prezent (decembrie 2012), de aproximativ 3,8 puncte procentuale.”

Determinarea dobânzii nu este un proces simplu, care să se reducă la interpretarea unei clauze contractuale „lăsată la luminile ÅŸi înÅ£elepciunea magistratului” (art. 1203 Codul civil napoleonean)

ICCJ: “În plus, banca trebuie să aibă în vedere la stabilirea elementelor de cost ale unui credit, ÅŸi costul serviciilor proprii de creditare.
Pentru înÅ£elegerea exactă a obiectului prezentului litigiu trebuie avut în vedere că prudenÅ£a bancară, destinaÅ£ia creditului, planificarea creditelor, garantarea creditelor dar ÅŸi rambursarea creditelor la scadenţă sunt principiile creditării.

Creditul poate fi clasificat după mai multe criterii, astfel:
a) după natura economică şi participanţi (comercial, bancar, de consum, obligatar, ipotecar);
b) după destinaţie (productiv şi neproductiv);
c) după natura garanţiilor (real şi personal); etc.
Pentru toate tipurile de credit însă, dobânda este preÅ£ul plătit în schimbul punerii la dispoziÅ£ia unui subiect economic a capitalului necesar, rata dobânzii reprezentând preÅ£ul pentru o anumită unitate de capital ÅŸi o anumită unitate de timp.

În economia de piaţă există o diversitate de tipuri de dobânzi: taxa oficială a scontului, taxa privată a scontului, dobânda bonificată, dobânda percepută, dobânda practicată la efectele comerciale.
În contextul inflaÅ£ionist existent în aproape toate ţările se iau în considerare două ipostaze ale dobânzii: nominală (exprimată ca atare prin rata curentă de piaţă) ÅŸi reală (ca diferenţă între dobânda nominală ÅŸi gradul de eroziune al capitalului, determinat de evoluÅ£ia procesului inflaÅ£ionist).

AÅŸadar, determinarea dobânzii, a preÅ£ului unui credit, nu este un proces simplu, care să se reducă la interpretarea unei clauze contractuale „lăsată la luminile ÅŸi înÅ£elepciunea magistratului” (art. 1203 Codul civil napoleonean). în procesul determinării dobânzii bancare, interpretarea gramaticală ÅŸi logica juridică nu sunt singurele instrumente necesare ÅŸi suficiente.”

Este inadmisibil să se obÅ£ină, prin intermediul unei hotărâri judecătoreÅŸti, accesul persoanelor fizice la creditare ÅŸi condiÅ£ii de finanÅ£are la care nu sunt îndrituite

ICCJ: “PreÅ£ul creditului nu este reglat doar de mecanismul cererii ÅŸi al ofertei. El este amplu reglementat de norme interne ÅŸi internaÅ£ionale financiar-bancare ÅŸi se calculează pe baze matematice, cu un instrumentar statistic/probabilistic extrem de tehnic. Acest mecanism este menit să asigure respectarea principiilor de funcÅ£ionare a instituÅ£iilor bancare: prudenÅ£a bancară ÅŸi disiparea riscului, în acord cu Standardele contabile internaÅ£ionale (IAS) - Regulamentul 1606/2002/CE al Parlamentului European ÅŸi al Consiliului din 19 iulie 2002 adoptat ÅŸi de România de la 01 ianuarie 2012.

AÅŸadar, preÅ£ul creditului nu se poate forma niciodată prin negocierea individuală a băncii cu fiecare client al său. Acest lucru nu este posibil, în condiÅ£iile în care banca are milioane de clienÅ£i. Este motivul pentru care banca oferă clienÅ£ilor produse/sortimente bancare diferite, astfel încât aceÅŸtia să poată alege produsul pe care îl doresc. De altfel, niciun producător de serie nu negociază cu clientul preÅ£ul produsului său expus la raft.

În speţă, este mai mult decât evident că reclamanÅ£ii nu s-au împrumutat la dobânda Euribor. Åži nici nu era posibil, aceÅŸtia neavând acces la piaÅ£a monetară europeană, unde se formează ÅŸi se operează cu dobânda Euribor. în consecinţă, este inadmisibil să se obÅ£ină, prin intermediul unei hotărâri judecătoreÅŸti, accesul persoanelor fizice la creditare ÅŸi condiÅ£ii de finanÅ£are la care nu sunt îndrituite, nefiind instituÈ›iile autorizate de credit care să se împrumute pe piaÅ£a monetară europeană.”

Ce este Euribor si diferenta fata de dobanda de referinta a BCR

ICCJ: “Abrevierea Euribor pentru sintagma E.I.O.R., reprezintă rata dobânzii la care băncile europene se împrumută între ele, în moneda euro. Această rată este rezultatul unui calcul ce are la bază media dobânzilor practicate de cele mai importante bănci din zona euro.

În mod evident conÅ£inutul acestei noÅ£iuni este distinct ÅŸi în mod esenÅ£ial diferit de cel al dobânzii de referinţă interne a băncii.

DeÅŸi fiecare dintre aceÅŸtia ar putea fi generic definiÅ£i ca „indici/ dobânzi de referinţă” alături de alÅ£i indicatori din piaÅ£a serviciilor bancare (Libor, Robor, etc), acest lucru nu este de natură să creeze vreo confuzie cu privire la conÅ£inutul ÅŸi la sfera lor de aplicare.

AÅŸadar, dobânda de referinţă astfel cum este reglementată la punctul 5 este reprezentată de dobânda de referinţă internă a B.C.R. Dobânda de referinţă internă a B.C.R. reprezintă o dobândă standardizată, unică pentru toată plaja de produse financiare destinate persoanelor fizice. Ea este afiÅŸată în permanenţă la sediile B.C.R., alături de ceilalÅ£i indici de referinţă în raport de a căror fluctuaÅ£ie sunt determinate dobânzile percepute de către Bancă pentru creditele acordate.

Principiul pacta sunt servanda, interpretat gresit

ICCJ: “Structural, dobânda de referinţă apare ca fiind o reflectare a costului resurselor de creditare pe care banca este nevoită a-l plăti în scopul obÅ£inerii lichidităţilor necesare în vederea acordării de credite către populaÅ£ie, toate aceste costuri stabilindu-se ÅŸi având la bază Reglementări ale B.N.R.

În acest context, interpretarea dată de reclamanÅ£i clauzei prevăzute la art. 5, în sensul identităţii dintre dobânda de referinţă variabilă ÅŸi indicele de referinţă Euribor este greÅŸită, iar decizia recurată, care confirmă acest raÅ£ionament, este nelegală.

Circumscris motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. - în speţă instanÅ£a de apel face o greÅŸită aplicare a dispoziÅ£iilor art. 969 C. civ. ÅŸi a principiului „pacta sunt servanda”.

Libertatea contractuală alături de forÅ£a obligatorie a contractului ÅŸi de efectul relativ al contractelor reprezintă corolare ale autonomiei de voinţă, noÅ£iuni ÅŸi principii extrem de caracterizate în ordinea de drept continentală. De aici s-a dedus că o persoană nu poate fi supusă niciunei alte legi decât aceea pe care ÅŸi-a dat-o sieÅŸi, iar unica sursă a obligaÅ£iei contractuale este voinÅ£a părÅ£ilor.

Consacrat prin dispoziÅ£iile art. 969 C. civ., principiul pacta sunt servanda îÅŸi găseÅŸte justificarea în libertatea contractuală care se exprimă prin facultatea individului de a intra într-un raport contractual sau nu, de a alege persoana cu care contractează ÅŸi de a stabili în mod liber, în acord cu cealaltă parte, conÅ£inutul contractului.

IntervenÅ£ia instanÅ£ei în mecanismul contractual ÅŸi modificarea unui element esenÅ£ial, astfel cum este preÅ£ul contractului, înfrânge forÅ£a juridică obligatorie a convenÅ£iilor legal încheiate. Dând curs cererii formulate de către reclamanÅ£i, instanÅ£a de apel afectează echilibrul contractului în ceea ce are esenÅ£ial: preÅ£ul (costul total al creditului).

Anularea dobanzii are efectul unei atingeri aduse proprietăţii

ICCJ: “Veniturile rezultate din dobânzile ÅŸi comisioanele reglementate prin contractul de credit - asupra cărora părÅ£ile ÅŸi-au manifestat voinÅ£ele juridice în deplină libertate ÅŸi cunoaÅŸtere a legii, constituie venituri clar determinate, sau cel puÅ£in determinabile. De aceea lipsirea băncii de contraprestaÅ£iile legal stabilite în contractele aflate în derulare, are efectul unei atingeri aduse proprietăţii în înÅ£elesul jurisprudenÅ£ei CurÅ£ii Europene a Drepturilor Omului, aceste drepturi de creanţă fiind asimilate, din perspectiva jurisprudenÅ£ei CurÅ£ii Europene a Drepturilor Omului, cu noÅ£iunea de bun.

Ignorarea voinÅ£ei reale a părÅ£ilor ÅŸi alterarea condiÅ£iilor contractuale printr-o interpretare lipsită de rigoare juridică a clauzelor din convenÅ£iile de creditare reprezintă o ingerinţă a instanÅ£ei de judecată în mecanismul contractual ÅŸi o încălcare a dispoziÅ£iilor legale care normează libertatea contractuală.”

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 2605

Comentarii

Constanta
Decizia din articol nu a facut obiectul clauzelor abuzive
Draga bancherule, decizia din articol nu a facut obiectul clauzelor abuzive, invata sa faci deosebirea intre o actiune pt. "obligatia de a face" si o "actiune in constatare" sau "nulitate act juridic" ultimele doua facand obiectul clauzelor abuzive. Decizia din articol nu a fost pe clauze abuzive, nu a fost pe L193. Daca vrei sa mai faci articole pe CLAUZE ABUZIVE iti ofer doua decizii (deocamdata):1) =Solutia pe scurt: Respinge apelurile declarate de BCR, ca nefondate. Admite apelul declarat de reclamantul ....... Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că: Admite şi capetele de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor cuprinse în art.5 din contractul de credit încheiat între părţi, nr....... şi respectiv în art.8.4. din "Condiţiile generale de creditare" - Anexă la Contractul de credit bancar dintre părţi, în sensul că: Dispune înlocuirea clauzei cuprinse în art.5 din contractul de credit în sensul că dobânda contractuală este formată din marja fixă de 1,5% stabilită iniţial în contract plus EURIBOR. Constată caracterul abuziv al clauzei cuprinse în art 8.4. din "Condiţiile generale de creditare" - Anexă la contractul de credit bancar care permite băncii declararea scadenţei anticipate a creditului dacă valoarea garanţiilor constituite de reclamant scade sub valoarea creditului rămas de plată. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.= cu mentiunea ca in celelalte dispozitii ale sentintei sunt incluse ca abuzive comisionul de acordare credit si comisionul de administrare. 2) =Solutia pe scurt: Respinge apelul declarat de pârâta reclamantă Banca Comercială Română S.A, ca nefondat. Admite apelul declarat de reclamantul ........ Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că: Admite în tot cererea principală. Constată caracterul abuziv al clauzei prevăzute de art.5 din contractul de credit bancar nr...... în sensul interpretării sintagmei "dobânda de referinţă variabilă" ca fiind indicele EURIBOR/LUNĂ. Obligă pârâta la restituirea sumelor reţinute în plus, în temeiul celor două clauze abuzive. Obligă pârâta la emiterea unui nou grafic de rambursare conform noului algoritm de calcul al dobânzii la credit ( 1,5% + EURIBOR). Obligă intimata pârâtă la plata sumei de 4000 lei cheltuieli de judecată neacordate de prima instanţă. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Constanta
BCR executata silit - dobanda zero
Dupa cum arata decizia de mai jos, se pare, ca suntem in fata celei de-a doua decizii unde dobanda este anulata (adica zero). Cum face BCR ca este singura banca din Romania unde dobanda a fost anulata integral. Asta demonstreaza ca BCR are cea mai corecta dobanda. Iata mostra, super calda, de DRV legal: Solutia pe scurt: Admite cererea. Încuviinteaza executarea silita a titlului executoriu reprezentat de sentinta civila nr. .... pronuntată de J....in dosarul nr. ...... Autorizeaza creditorul sa treaca la executarea silita a obligatiei de a face cuprinse in titlul executoriu constand in obligatia de a INLATURA clauzele abuzive cuprinse in art. 5 din contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. .... şi art. 2.10.a din actul reprezentand conditii generale incheiat intre debitoare şi creditor, pană la realizarea dreptului, inclusiv a cheltuielilor de executare. Fara cale de atac. Pronuntata in sedinta publica, azi, 27.09.2013.

Constanta
la ICCJ NU EXISTA decizie privind abuzul BCR
Ca sa nu mai gresiti, va spun ca la nivelul ICCJ nu exista vreo decizie care sa spuna ca dobanda BCR este/nu este clauza abuziva. Cine v-a dat astfel de informatii vi le-a dat cu scopul clar de a dezinforma. Deciziile de la iccj sunt ori pe oug50, ori pe identitatea sintagmei (cum este si cea din articol), ori pe cpc.

Toma Necredinciosul
Esti intr-o mare eroare! Documenteaza-te!
Stimate domn, sunteti intr-o eroare fara margini si continuati in bezna. Dincolo de minciuna trasa cu independenta 100% plasata la inceput articolului va spun ca pentru BCR primiti articolele la pachete. Miroase a profesionist in spatele vorbelor. Referitor la "Dobanda de Referinta Variabila, care se afiseaza la sediile BCR". Evident ca aceasta nu este Euribor. A o inlocui cu Euribor este o consecinta a constatarii abuzului acestui indicator care incalca flagrant legislatia. El nu are o formula transparenta, independenta de vointa creditorului, mentionata in contract, care sa prevada un maxim. Aceste prevederi sunt incluse in OG 21/1992 cu ocazia transpunerii unei directivei europene prin OUG 174/2008. Faptul ca BCR nu si-a invitat clientii la o transparentizare obligatorie, denota culpa bancii si evident ca trebuie sa suporte consecintele. Dumnevoastra habar nu aveti de metodele de inducere in eroare si agresivitate practicate de BCR de-a lungul anilor. Personal am solicitat bancii formula DRV ca sa o atasam la contract. Nu o au, d-asta va solicit public sa faceti rost de formula sa o vedem si noi. Daca intr-un raspuns spune ca se calculeaza functie de Euribor, in 2010 spun ca nu se calculeaza functie de Euribor, dar acum in 2013 se calculeaza, chiar pe graficul de rambursare este precizat indicatorul Euribor. Pai cum vine asta ba o calculam, ba nu? Este alba - neagra pe banii mei? Toate aceste dovezi sunt in instanta la dosar. Am proces atat prin ANPC cat si prin avocat si cand se termina o sa va arat ca am dreptate cand sustin ca DRV este un abuz si fara de efect in contract. Totusi domnule, ca acest contract sa fiinteze ca variabil trebuie sa inlocuim acest indicator cu unul cu adevarat transparent, fie in instanta, fie prin negociere. Se poate ajunge la situatia in care se anuleaza contractul pe motiv de inselaciune, se poate ajunge la un contract cu dobanda zero. Bancherul spune la WCR ca prin faptul ca eu doresc Euribor in locul abuzului DRV ii fac un serviciu. As putea sa am dobanda zero sau mai rau sa anulez contractul cu daune mari interese. Tu te inversunezi in prostie sa spui ca DRV nu este Euribor. Dar ce parere ai despre DRV? Are formula, respecta legislatia? Pune mana si cauta sutele de decizii ANPC in care se gaseste DRV abuziva si este motivata. Deci avem o problema cu acest indicator, restul sunt doar o consecinta a eliminarii asa cum o cere Legea 193 a acestei clauze abuzive, chiar clauza dobanzii in intregime. Repet, fac un favor in instanta BCR, ca dupa constatarea abuzului DRV sa pun in locul sau Euribor. Am putea fie sa ramanem cu marja fixa, fie sa nu mai platesc dobanda. Un contract in care DAE nu este specificat poate atrage o dobanda zero. Cauta sentinta asta ca este la CJUE. De asemenea asa ca bonus pentru dumneata, cred ca stii ca la creditele ipotecare s-au oferit dobanzii promotionale pe o durata fixa. Eu am primit dobanda fixa 1 an 6.4pp. Aceasta valoarea corespundea Euribor la momentul semnarii (4.9) + marja contract (1.5). Este asta o inducere in eroare? Cum sa nu, unde mai pui ca eu nu puteam lua credit pe dobanda reala 8.4 + 1.5. Asadar BCR a incalcat si normele de prudenta bancara in baza OG99/2006 Art. 116. Fata de aceste incalcari BNR inchide ochii. Astept raspunsul BNR pentru proces legat de prudenta, se cam lasa asteptat, dar il cer prin instanta. BCR nu a facut de capul sau toate astea, ci Erste este vinovata. Nu putem apara o hotie la nesfarsit. Stima!

Judecatorul Dutza
DRV la WCR
WCR a castigat numai cu nea ministru Valeriu Stoica, cu judecatoare corupte care vor fi in catuse la vremea lor. Sa fim transparenti ca si formula magica a DRV, deciziile alea 2 sunt pentru camatarul suprem,, dar nici gura de diavol tazmanian a doamnei Sova sau o contestatie in anulare nu ne va opri in demersul nostru, iar singurul lucru ce va avea de suferit pe termen lung va fi imaginea patata de hotie a camatarului WCR...

Thomas Jefferson
ICCJ - patetic
Citind motivarea ICCJ aceasta nu face referire la abuzul Dobanzii de Referinta Variabile. Mai mult instanta depaseste cadrul legal incercand o justificare a acestui indicator netransparent umplandu-se de ridicol. O afirmatie ca dobanda la credit nu poate fi mai mica decat una la depozit nu are baza legala. Ba ma mult instanta intervine in activitatea economica a bancii substituindu-se chiar bancii care isi protejeaza afacerea. Motivarea se incheie apoteotic prin afirmatia ca un contract este legea partilor. Dar nu spune ca un contract preformulat, standard, este legea partilor doar daca respecta legislatia. Este o motivare data de niste cizmari, nu de niste judecatori ai ICCJ. Merita o contestare in anulare. In cazul ICCJ aceasta putea trimite dosarul spre rejudecare, dar a facut o tocana legislativa in dispretul legilor existente, dand dovada de subiectivism si nu de profesionalism. Cine a facut motivarea? Nela Petrisor si Aurelia Motea? Bordea? Cunoastem bine, doamne cu credite grele la banci conform declaratiilor. Oare contractele domniilor lor sunt tot impanate cu abuzuri? ICCJ in aceasta motivare vorbeste de matematica a formulei. Pai vreau sa vad si eu matematica primara pe baza formulei ICCJ. Asa ca bonus 2 de mai sus iti spun ca la grupurile lui piperea una promovata la ICCJ sa taie si sa spanzure, Ruxandra Monica Duta, a spus ca acele contracte sunt negociate! Fara sa aiba dovada negocierii, desi este contrazisa clar de reglementarile BNR ca aceste contracte sunt standard. Si ca sa nu judece a bagat in dispretul CJUE partea din Legea 193 ca instanta nu poate interveni in legea partilor. Cu toate aceste abuzuri ale judecatorilor, exista destule hotarari irevocabile impotriva DRV.

mama voastra de borfasi
Hotul striga hotii
Dragi bancheri, esenta legislatiei europene in domeniul clauzelor abuzive, de bun simt de altfel, este ca atunci cand inserezi clauze abuzive in contracte, de orice fel, nu doar de credit, dupa ce esti prins la furat, clauza abuziva se elimina din toate contractele. De ce? Pai, in primul rand pentru a descuraja agentii economicoi sa comita abuzuri. Este normal, mai bine castigi mai putin, dar cinstit, decat sa inbcerci sa pacalesti clientul, pentru ca daca esti prins ramai fara tot profitul pe care mizai prin abuz. Daca nu itelegeti asta dragi domni bancheri, veti ramane ceea ce ati fost din totdeuna: CAMATARI fara scrupule. Sa va fie rusine si sa ardeti unde va este locul!!! Arsi!

cobra
Dobândă negociată
ICCJ pretinde ca: preţul creditului nu se poate forma niciodată prin negocierea individuală a băncii cu fiecare client al său. Ei, bine, uite că în Franța se poate. Cumnatul meu a negociat împrumutul la o bancă de acolo până a ajuns la ceva acceptat de ambele părți. Deci, Măria Sa ICCJ să se mai pregătească înainte de a scoate astfel de perle.



Adauga un comentariu

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)  

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook