BANCI | Stirea Zilei

Ce sanse are banca lui Umbrarescu si Burduja? Va avea aceeasi soarta ca Banca Feroviara?

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2013-04-21 21:50

Marinel Burduja (foto), artizanul noii banci romanesti ce va fi constituita dupa cumpararea ATE Bank de catre omul de afaceri Dorinel Umbrarescu, apreciaza, intr-un interviu acordat Bancherul.ro, ca soarta noii institutii de credit depinde intr-o mare masura de capacitatea acesteia de a atrage suficient capital si resurse necesare dezvoltarii si atingerii unei mase critice de afaceri si clienti care sa-i permita sa fie profitabila.

 

El spune ca intr-o prima etapa banca isi propune sa plece la drum cu un capital de 50-60 de milioane de lei (apropiat de cel minim necesar, in jurul a 9 milioane de euro), iar in a doua etapa sa se ajunga la 200 de milioane de lei, suma ce ar urma sa creasca si mai mult intr-o a treia faza de dezvoltare. Pentru aceasta, spune Burduja, este nevoie de o dovada de solidaritate din partea romanilor, care sunt invitati sa participe la constituirea noii banci ce-si propune sa li se adreseze lor cu preponderenta. Chiar el va fi unul dintre acesti actionari, dupa ce astrans o oarecare avere, in atatia ani cu functii importante in diverse banci, dintre care ultimii 10 ca vicepresedinte la Raiffeisen Bank.

 

Dar intrebarea fireasca de pe buzele oricui este: ce sanse are o noua banca, in actualul mediu economic de recesiune, cand apar tot mai multe fuziuni si achizitii pe piata bancara si in contextul unor reglementari tot mai stricte ale bancilor si a aversiunii publicului fata de acestea, dupa tot ce s-a intamplat dupa criza? Mai ales ca am mai vazut o astfel de banca noua, Banca Feroviara, construita in plina criza, la finalul lui 2009, cu o evolutie modesta pana acum, banca fiind pe pierdere dupa ce a reusit sa acorde credite de doar 50 de milioane de lei pana la finalul lui 2011.

 

Marinel Burduja este insa foarte optimist, sentiment izvorat in principal din bogata sa experienta de bancher, cu radacini inainte de 1989, cand a lucrat la banca de investitii si in comertul exterior. Imediat dupa Revolutia din 1989 a cochetat o scurta perioada, mai exact 1 an, si cu politica, fiind ales la primele alegeri libere din Romania, in mai 1990, primar al orasului Piatra Neamt si deputat in Parlament din partea Frontului Salvarii Nationale (FSN), prima formatiune politica, neocomunista, nascuta dupa Revolutia condusa de fostul presedinte Ion Iliescu. In 1991 devine directorul bancii de stat Bancorex, sucursala din orasul-natal, Piatra Neamt, apoi vicepresedinte al intregii banci, la Bucuresti, ca in 1996 sa treaca in mediul privat, la Creditanstalt, ABN AMRO iar din 2002 pana in 2012, asadar 10 ani, la Raiffeisen Bank.

 

„Experienta mea in banking imi da increderea ca voi reusi sa fac din noua banca una dintre cele mai bune din Romania”, spune Burduja. Ce planuri concrete aveti? L-am intrebat. „Sa fac bani, inca din primul an”. Burduja nu se bazeaza insa doar pe experienta sa in banking ci si pe o echipa de „tineri si talentati bancheri romani si straini” cu care lucreaza la acest nou proiect, fara insa a mentiona vreun nume.

 

Precedentul Banca Feroviara

 

Dar banca lui Umbrarescu nu este prima de acest gen din Romania. De la finalul lui 2009 functioneaza Banca Feroviara, constituita de la 0 de catre omul de afaceri din Arad, Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane, ce detine peste 90% din capital, restul fiind completat de Atelierele Grivita Bucuresti. Institutia de credit, condusa de Petre Tulin, fost director de reglementare si autorizare a bancilor din cadrul BNR, a pornit la drum cu un capital de 45 de milioane de lei si niciun fel de infrastructura, insa avea in plan sa deschida 14 sucursale pana la finalul lui 2009.

 

Insa abia 2 ani mai tarziu, in vara lui 2011, banca anunta inaugurarea celei de-a 14-a unitati teritoriala, oprindu-se la 18 sucursale, la finalul aceluiasi an, pe parcursul lui 2012 nemaifiind deschisa niciuna. De altfel, Banca Feroviara isi propuse sa ajunga pe breakeven (fara pierderi) la sfarsitul lui 2012, asadar dupa 3 ani de functionare, dupa ce in 2011 inregistrase pierderi de 17 milioane lei, in crestere cu 20% fata de anul precedent. Datele aferente anului 2012 nu au fost publicate inca, insa este putin probabil ca banca sa fi ajuns pe profit, in conditiile unui an dificil.

 

Banca Feroviara, a carei nastere a fost motivata prin „indignarea” afisata public de antreprenorul Blidar la adresa comportamentului bancilor straine care nu mai acordau credite din cauza crizei, exact asa cum justifica si Burduja initiativa constituirii bancii sponsorizate de Umbrarescu, s-a dovedit asadar, cel putin pana acum, o intreprindere mai degraba modesta.

 

Cauzele evolutiei Bancii Feroviare sunt, fireste, mai multe, insa cel putin 2 sar in ochi: in primul rand, e clar ca banca nu a dispus de capitalul si resursele financiare suficiente pentru o activitate optima, pentru a atinge o masa critica de-a lungul a 3 ani. Blidar spunea la evenimentul de lansare a bancii, in toamna lui 2009, ca se bazeaza pe cooptarea in actionariatul noii banci a companiilor de stat CFR Marfa si CFR Calatori, desi acestea produceau mari pierderi bugetului de stat, constrans de FMI la un plan de eficientizare. O strategie gresita, asadar. Blidar nu a reusit, sau nu a vrut, sa atraga, in schimb, alti actionari privati in banca, iar aceasta nu a incheiat nici parteneriate cu institutii de finantare internationala, precum IFC si BERD, asa cum procedeaza alte banci, pentru a obtine resure necesare finantarii. Banca Feroviara a ramas, asadar, o banca de casa, mai degraba decat una universala, asa cum se declara oficial.

 

A doua cauza a esecului poate fi pusa pe seama managementului mai degraba sters si a lipsei unei pozitionari clare a bancii pe piata: aceasta nu a iesit cu nimic in evidenta, nu s-a diferentiat intr-un fel fata de concurenta, astfel incat sa atraga atentia potentialilor clienti.

 

Ce diferenta poate face Burduja cu noua banca

 

Noua banca a lui Umbrarescu porneste, din aceasta perspectiva, cel putin cu un avantaj, acela al liderului carismatic si cu multa experienta in banking si relatii in mediul de afaceri, reprezentat de Marinel Burduja.

 

Mai mult, dupa cum spune chiar el, noua banca isi propune sa atraga in proiect, inca de la inceput, si institutii internationale financiare, alaturi de alti actionari romani. „Nu vrem sa fim o banca pentru o anumita clientela (a firmelor din domeniul infrastructurii rutiere n.r.), pentru o anumita industrie, ci o banca pentru toti romanii”, spune Burduja. Daca va fi asa, desi e greu de anticipat, in actualele conditii economice si a crizei bancare, cine va mai fi dispus sa investeasca intr-o noua banca, va avea cel putin o sansa in plus.

 

Noua banca, spre deosebire de Feroviara, are si avantajul plecarii la drum, din start, cu un anumit numar de unitati si depozite ale clientilor acestora preluate de la ATE Bank, asadar va putea sa-si dezvolte mult mai rapid portofoliul de active.

 

Deocamdata insa, principala problema de rezolvat este atragerea capitalului si a investitiilor necesare lansarii unei banci de succes, in conditiile in care autorizarea de la BNR nu pare a fi un impediment mai mare decat a fost aprobarea bancii lui Blidar. Si momentul lansarii noii banci pare unul prielnic, daca ne gandim ca toata lumea spera ca am lasat deja in urma criza si urmeaza ani de crestere economica, pe cand Feroviara a trebuit sa infrunte trei ani de criza.

 

Cum explica Burduja faptul ca a fost ales in CA al Bank Leumi

 

In ceea ce-l priveste pe Marinel Burduja, acesta s-a inconjurat, tocmai in aceste momente, de o enigma greu de lamurit. Cu doar 2 zile inainte sa fie anuntata preluarea ATE Bank de Dorinel Umbrarescu, Marinel Burduja a fost ales in Consiliul de Administare al unei alte banci, Bank Leumi, ceea ce a determinat presa sa speculeze ca si aceasta banca ar putea fi de vanzare.

 

Cum explica el asta? „Am o legatura speciala cu conducatorii acestei banci, care mi-au propus, in urma cu cateva luni, sa fac parte din conducerea bancii, de aceea am acceptat. Insa nu voi avea nicio functie executiva la Bank Leumi, iar in momentul in care noua banca romaneasca, la al carui proiect am lucrat, va primi autorizatia de functionare si voi fi ales in echipa de conducere, voi pleca de la Bank Leumi. Pana atunci, nu exista niciun conflict de interese, intrucat la noua banca inca nu am nicio functie oficiala”.

 

Si totusi, de ce a facut el acest pas, stiind ca, in acelasi timp, trebuie sa lucreze la noua banca? Pana la finalizarea procedurilor de autorizare a noii banci va mai trece ceva timp, intrucat trebuie derulate niste proceduri si facuti niste pasi obligatorii, se justifica Burduja.

 

O bine-cunoscuta vorba romaneasca spune ca nu trebuie sa fii cu fundul in doua luntrii. Ramane de vazut daca aceasta „pozitie” ascunde ceva sau este doar rezultatul unui concurs de imprejurari. Burduja tine insa se ne asigure de onorabilitatea sa: „Timpul va arata ca nu exista nimic ascuns aici, asa cum am fost intotdeauna sincer cu toata lumea, inclusiv cu presa”.

 

Daca timpul va lamuri lucrurile in favoarea sa, atunci pentru moment un lucru e destul de limpede: e greu sa te desparti de obisnuinta de a lucra zeci de ani intr-o corporatie, in slujba altora, si de a trece intr-o postura mai degraba de investitor si intreprinzator, cu riscurile de rigoare. Burduja e ca un valoros vin vechi, al carui dop ti-e frica sa-l scoti, pentru ca nu stii ce e in sticla: o licoare minunata sau doar otet.

 

Comentarii

Stefan G
felicitari
Felicit pe Marinel Burduja, un bancher roman adevarat si cu mare experienta. N-are nicio legatura aceasta banca cu Banca Feroviara. Cei care-au urmarit stirea sau sunt din mediul financiar-bancar stiu ca in acest proiect nu este doar UMB, ci o gama puternica de capitalisti autohtoni. Ioan Niculae e doar unul dintre ei si a spus-o si public pentru cei care stiu sa asculte. Iarasi, 2013 n-are legatura cu 2009. A ajuns cutitul la os pentru o multime de antreprenori romani care vor sa aiba o banca care sa traga si pentru tara, nu doar pentru diversi expati si tarile lor de bastina care au facut ce-au vrut din pietele romanesti. Deci articolul are argumente in aceste puncte... calitatea oamenilor implicati si momentul prielnic. Se adauga sustinerea capitalului romanesc. Ca specialist in domeniu, eu nu inteleg comparatia cu Banca Feroviara, mai degraba cu BT. Oricum anticipez ca Burduja va face treaba buna si ii va convinge si pe carcotasi, care bineinteles sunt la ordinea zilei in Romania. Aici e singura tara in care orice idee sau fapta buna nu ramane nepedepsita. Dar dincolo de aberatii, speculatii si carcoteli, s-a plecat bine cu acest proiect. Succes initiatorilor pe mai departe, sunt multe asteptari!

mihai
dar de unde bani de credite?
capital romanesc, banci romanesti, regi ai asfaltului, ai vagoanelor, nationalism, am inteles ideea. Dar de unde sa aduca ei capital pentru creditele de care au nevoie? Si ce vor face oare, cu respectivele credite? Cine are incredere in acesti capitalisti cu vechime in comunism si securitate? Asta e intrebarea

Geo
Lol
Alo, Mihaitza, avem si boo capital românesc poate nu îți convine ție, asta nu înseamnă ca nu exista capital pt creditare. Mai ales in comparație cu capitalul străin, foooarte "deshchis" la creditare hahaha! Hai sa lăsăm aberatiile si prostiile si sa-i vedem pe oameni la treaba. Ah am uitat ca daca ești roman cu inițiativa si competent si faci ceva pt tara ești ori hot ori securist, in capul unora. Daca francezii s-ar mânca așa între ei... Ce talent avem la tiribombe din astea conspirationiste, aiaiaiai! Bai cand o sa îți vina mintea la cap sa intelegi chestii de baza, rolul unei bănci in economie... Greu!



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Ce dobanzi au bancile la refinantarea unui credit de nevoi personale

Dobanzile practicate de banci pentru refinantarea unui credit de nevoi personale variaza intre 7,7% si 21%, conform informatiilor disponibile pe site-urile bancilor. Au fost luate in calcul dobanzile standard, fara reducerile aferente incasarii veniturilor detalii

Un IFN le cere clientilor sa plateasca nu doar restantele, ci si ratele din viitor

O Institutie Financiara Nebancara (IFN) care acorda credite online le cere restantierilor, prin intermediul unei alte firme pe care o controleaza, sa achite nu doar datoriile din trecut, ci si dobanzile aferente ratelor care ar fi urmat sa le achite in urmatorii ani, ceea ce nu este detalii

Ce dobanzi au bancile la creditele de nevoi personale?

Dobanzile practicate de cele mai multe banci pentru creditele de nevoi personale destinate consumului nu mai sunt stabilite la niveluri standard ci sunt personalizate, in functie de mai multi factori, precum incasarea veniturilor in contul bancii sau istoricul de detalii

Topul creditelor ipotecare cu cele mai mici dobanzi fixe in primii 3-10 ani

Dobanzile fixe in primii 3-10 ani pentru un credit ipotecar variaza intre 5,75% si 9,90%, in functie de banca si de perioada cu dobanda nemodificata, conform ofertelor celor mai importante 10 banci. Dobanzile luate in calcul sunt cele standard, fara alte detalii

 



 

Ultimele Comentarii