BNR avertizeaza ca romanii vor plati mai mult decat bancile pentru legea privind darea in plata

Autor: Bancherul.ro
2016-04-08 01:36

Reprezentantii BNR avertizeaza ca romanii ar putea plati mai mult decat bancile pentru legea privind darea in plata, din cauza majorarii dobanzii la titlurile de stat emise de guvern pentru finantarea datoriei bugetare, dar si pentru ca noile credite imobiliare vor deveni mai scumpe si mai greu de obtinut, afectand creditarea si cresterea economica.

Viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea (foto), a dezvaluit, in cadrul conferintei de prezentare a primului raport de stabilitate financiara din 2016, ca impactul legii privind darea in plata asupra bancilor este de doar 2,8 miliarde lei, insa deja acestea au suferit pierderi de 5,2 miliarde lei, in urma provizionarii creditelor imobiliare neperformante, astfel ca impactul total poate fi apreciat la 8 miliarde lei.

Pe de alta parte, BNR si Ministerul Finantelor au estimat ca daca legea va determina scaderea ratingului Romaniei si in consecinta cresterea riscului de tara si a dobanzilor, ca in cazul Poloniei, unde dobanda a crescut cu 0,5%, impactul pe costul finantarii datoriei publice este de 600 de milioane de lei pe an. Iar cum maturitatea medie a datoriei publice in Romania este cinci ani, costul total poate ajunge la trei miliarde de lei pe cinci ani.

Insa acestea sunt doar efectele directe si imediate ale legii. Pe termen lung, consecintele pot fi mai daunatoare, intrucat legea ar putea afecta puternic creditarea imobiliara si implicit cresterea economica a tarii.

Acestea sunt motivele pentru care BNR a introdus, in premiera, riscul sever, in raportul privind stabilitatea financiara (vezi aici detalii). 

Intrebat de ce BNR transmite un avertisment atat de serios cu privire la efectele darii in plata, daca impactul asupra bancilor este mic, de doar 2,8 miliarde lei, Liviu Voinea a spus:

“Activitatea de creditare este puternic afectata de aceste initiative legislative. Creditarea nu se refera doar la trecut. Pentru trecut, impactul asupra sectorului bancar este de 2,8 miliarde lei. De fapt impactul este de 8 miliarde lei, dar diferenta a fost deja provizionata de banci, diferenta este aferenta creditelor neperformante. 2,8 miliarde este diferenta aferenta crditelor din prezent performante, dar pentru care ar putea sa se aplice legea darii in plata, intrucat valoarea creditului in prezent este mai mare decat valoarea garantiei. Nu e neaparat ca o vor face. Impartirea acestui cost este inegal distribuita in interiorul sectorului bancar. Daca pe ansamblul sectorului poate parea o suma mica, pentru anumite banci este o suma mare, un impact mare.”

Seful directiei de stabilitate financiara din BNR, Eugen Radulescu, a precizat ca cel putin o banca ar putea fi afectata atat de serios incat nu si-ar mai putea continua activitatea daca nu si-ar majora semnificativ capitalul.

Bancile au fost nevoite sa constituie provizioane de 5,2 miliarde lei pentru credite imobiliare neperformante pentru a acoperi diferenta dintre valoarea ipotecii pe care estimeaza ca o vor recupera in urma vanzarii si datoria pe care o au de recuperat de la client.

Liviu Voinea a mai precizat urmatoarele:

“Pentru viitor, o astfel de initiativa legislativa devenita lege, va restrange masiv accesul la creditare. Creditarea este unul dintre factorii care explica si cresterea economica, deci va fi un impact si pe cresterea economica.

Mai mult decat atat. Daca avem un impact pe crestere economica inseamna ca-l platim cu totii, nu doar bancile. Bancile isi suporta propria pierdere. Dar noi cu totii de ce trebuie sa suportam o pierdere pentru 0,1% dintre debitori care au credite mai mari de 5 milioane de lei, dar care ar totaliza 5% din impactul imediat negativ al bancilor? Sau daca crestem aceasta suma, 1% dintre debitori, cu credite mai mari de 1 milion de lei, sunt responsabili de aproape 20% din impactul negativ asupra bancilor.

Deci pe viitor, cei care vor dori sa ia o casa vor trebui sa aiba mai multi bani pentru avans, sa plateasca o rata lunara mai mare si vor avea incertitudini cu privire la valoarea activului pe care-l cumpara.

Dar problema principala, pentru care am si considerat acest risc ca fiind un risc sistemic sever este in esenta ca putem schimba trecutul. Ca putem sa facem o lege pentru a interveni in contracte bilaterale intre parti. Aceasta este o idee periculoasa si ea se poate reproduce sub diferite forme in societate. De asemenea, ideea ca 2,8 miliarde nu este o pierdere mare, cum spuneati dumneavoastra. Si aceasta este o idee periculoasa, daca-mi permiteti, pentru ca impactul individual al altor initiative legislative privind cheltuieli bugetare poate fi considerat relativ redus. Ce mai conteaza un miliard pentru o alta cheltuiala bugetara?! Dar daca le adunam, vom vedea ca fiecare in parte nu este un risc in sine, dar toate impreuna ne vor duce in deficit bugetar excesiv.

Atentie! Noi am vorbit despre doua riscuri mari, unul sever si altul ridicat, respectiv inversarea tentindei de consolidare fiscala. Si aceasta are legatura si cu darea in plata, pentru ca la llimita si in cele din urma, daca bancile vor pune in spatele cuiva aceste pierderi, in cele din urma statul plateste. De exemplu garantiile la Prima Casa, desi deocamdata s-a scos programul din lege la comisia juridica din Camera Deputatilor. Costurile de finantare ale statului.

La un calcul facut atat de BNR cat si de Ministerul Finantelor, am facut separata acelasi calcul, iar la sfarsit am comparat rezultatele, care sunt aceleasi. Pe un an de zile, impactul cresterii costului de finantare al statului similar cu ceea ce s-a intamplat in Polonia (o crestere a riscului de tara cu 50 de puncte de baza, adica 0,5%), dar la noi va fi mai grav, pentru ca ratingul Poloniei a scazut deasupra nivelului recomandat investitiilor, pe cand noi am cadea sub acest nivel, dar sa spunem ca este similar cu Polonia si luam o estimare conservatoare, impactul pe costul finantarii datoriei publice este de 600 de milioane de lei pe an. Maturitatea medie a datoriei publice in Romania este cinci ani. Asta inseamna 3 miliarde lei pe cinci ani, pe stocul actual de datorie publica.

Si aceasta poate parea o cifra mica, pentru ca majoritatea datoriei noastre este cu dobanda fixa, si atunci nu este influentata de costul imediat, de schimbarea de maine a ratingului sau primei de risc. Datoria se improspateaza in permanenta, odata ce ajunge la scadenta, iar noul imprumut va fi luat la dobanda mai mare. Deci impactul asupra refinantarii datoriei este mult mai mare decat impactul imediat, pe termen scurt, asupra finantarii.

Din toate aceste motive noi am considerat ca este un risc sever. Repet, nu din fiecare motiv in parte si nici macar aceasta lege in sine, ci ideea generala ca putem interveni in dreptul de proprietate.

Pana la urma ceea ce s-a castigat dupa 26 de ani este dreptul de proprietate, baza economiei de piata si a democratiei. Legea darii in plata afecteaza dreptul de plata al debitorului, pentru ca-i ia casa. Afecteaza dreptul de proprietate al bancii, intrucat creditul este un activ, o forma de proprietate. In momentul in care are loc darea in plata, va fi inlocuit de un activ extrabilantier in acest moment, care este casa.

Nu mai vorbim de calitatea acelui activ, de ponderarea la risc. Creditul imobiliar este 35% ponderat la risc, pe cand casa, activul imobiliar este 100% ponderat la risc. Asta inseamna ca imediat bancile trebuie sa vina cu capital suplimentar pentru a compensa aceasta schimbare de ponderare la risc. Aceste efecte nu le-am luat in calculul sumei aceleia de 2,8 miliarde lei.

Pozitia valutara se schimba imediat pentru multe banci, pentru ca stocul de credite imobiliare din 2007-2008 este in valuta, iar valoarea casei care se trece in bilant va fi in lei, deci se schimba pozitia valutara, iar o schimbare brusca a acesteia atrage masuri macroprudentiale si microprudentiale, obligatorii conform regulamentelor europene, deci alt aport de capital. Acestea nu au fost luate in calcul in suma de 2,8 miliarde.

Dar separat de analiza cantitativa, pe care daca o despicam vom vedea ca se aduna sume mari, este riscul de a interveni in contracte aflate in derulare. Poti sa intervii pentru cazuri sociale, in cazuri temeinic justificate, altfel se creeaza hazard moral.”

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 2241

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)