BANCI | Stirea Zilei

BNR trage semnalul de alarma: e nevoie de o ajustare controlata a deficitului de cont curent

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2019-05-22 22:28

Banca Nationala a Romaniei (BNR) considera ca “este necesar un mix echilibrat de politici pentru ajustarea controlata a deficitului de cont curent”, care a depasit nivelul reper de 4% din Produsul Intern Brut (PIB) stabilit de Comisia Europeana ca indicator de performanta pentru tarile membre ale Uniunii Europene.

In acelasi timp, deficitul contului curent din Romania, de 4,5% din PIB in 2018, echivalentul a 9,2 miliarde de euro, in crestere puternica, de la 3,2% in 2017, este substantial peste nivelurile din alte tari din zona cu care ne comparam: in Polonia e doar 0,7%, iar Cehia si Ungaria au surplusuri de cont curent.

O corecție controlată a acestui dezechilibru extern reclamă o ajustare bugetară, alături de reforme structurale, avertizeaza BNR, in minuta sedintei de politica monetara a BNR din 15 mai 2019:

“Îngrijorătoare a fost considerată perspectiva deteriorării în continuare a exportului net și, implicit, a contului curent, de natură să inducă riscuri la adresa inflației, pe calea cursului de schimb, dar și la adresa sustenabilității creșterii economice. Membrii Consiliului au reiterat că actualul dezechilibru extern - singular în regiune, ca dimensiune și tendință – rezultă din dinamica superioară a absorbției interne în raport cu cea a producției autohtone, precum și din probleme de competitivitate non-preț ale economiei românești, localizate în anumite sectoare de producție. Unii membri ai Consiliului au subliniat că o corecție controlată a acestui dezechilibru reclamă o ajustare bugetară, alături de reforme structurale, care reclamă însă timp.”

“Pe parcursul anului 2018, arata BNR in Raportul privind inflatia din mai 2019, deficitul contului curent și-a continuat tendința de majorare inițiată în anul 2015, atingând 4,5 la sută din PIB nominal, în principal pe fondul accentuării deficitului balanței bunurilor și serviciilor. Pe parcursul intervalului de proiecție este de așteptat ca această tendință să continue, deficitul extern fiind estimat să se mențină la finele anilor 2019 și 2020 la valori superioare celei de tip „reper” de 4 la sută din PIB, stipulată de Comisia Europeană ca indicator de performanță pentru țările membre ale Uniunii Europene.

În plan regional, economia românească se remarcă prin accentuarea deficitului contului curent al balanței de plăți, pe seama soldului negativ al balanței comerciale (în special cel în relație cu state din afara Uniunii Europene). Finanțarea deficitului de cont curent se prefigurează a fi doar parțial asigurată prin fluxuri stabile, non-generatoare de datorie externă, pe întregul interval al proiecției. Factorii principali care influențează gradul de acoperire a deficitului de cont curent pe baza acestor fluxuri sunt, pe de o parte, posibilele efecte adverse asupra investițiilor directe pe fondul încetinirii activității economice a principalilor parteneri, dar și al modificărilor legislative frecvente, cu potențial de a afecta percepția investitorilor asupra predictibilității mediului de afaceri intern. Pe de altă parte, un efect de contrabalansare parțială îl are anticiparea unei îmbunătățiri a absorbției de fonduri europene (preponderent fonduri structurale și de coeziune), pe măsura avansării în exercițiul financiar 2014-2020.”

Efectele deficitului de cont

Un deficit de cont ridicat inseamna o inflatie mai mare si o crestere a cursului de schimb valutar, avertizeaza BNR: "în condițiile continuării deteriorării poziției externe a economiei, evoluția lui viitoare rămâne preocupantă din perspectiva inflației și a încrederii în moneda națională, mai ales în ipoteza unei schimbări bruște a sentimentului pieței financiare internaționale și/sau a modificării percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale."

BNR mai arata ca “accentuarea deficitului de cont curent are potențialul de a acționa în sensul amplificării dezechilibrelor macroeconomice, cu impact direct asupra fluxurilor de capital adresate economiei românești, mai ales în condițiile în care poziția și magnitudinea soldului contului curent din România sunt semnificativ diferite față de cele înregistrate în alte economii emergente din regiune.“

Si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, considera ca este nevoie de masuri pentru corectarea contului curent:

“Cand vedem ca dezechilibrele o iau razna, usor-usor trebuie sa reactionam. Cred ca acum la partea externa trebuie sa gandim o corectie treptata a dezechilibrului extern. Deci sub nicio forma aceasta institutie nu a fost impotriva cresterii economice, am vazut si afirmatii de acest fel. Dozajul! Cuvantul (de ordine) este dozajul. Si la cresterile salariale. E greu sa ai dozaj intr-un an electoral, dar... E ca in medicina. Daca un medicament este dat intr-un dozaj necorespunzator, iti face mai mult rau decat bine.” (vezi aici detalii)


Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 15 mai 2019

Data publicării: 22 mai 2019

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie și guvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente și prognoza actualizată a evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcţiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

Examinând comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului au reliefat că rata anuală a inflației a continuat să crească deasupra intervalului țintei în perioada recentă, urcând de la 3,83 la sută în februarie, la 4,03 la sută în martie și la 4,11 la sută în aprilie - semnificativ peste nivelul prognozat. S-a observat că pe parcursul primelor luni ale anului, rata anuală a inflației a mers consistent în sens opus previziunilor și că toate componentele majore ale IPC au înregistrat creșteri lunare peste așteptări. Determinante pentru reaccelerarea inflației au fost evoluțiile de pe segmentele legume și fructe, produse din tutun și combustibili, dar și dinamica componentei de bază a inflației.

S-a sesizat că rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a crescut sensibil mai alert decât s-a anticipat – urcând la 3 la sută în aprilie de la 2,4 la sută în decembrie 2018 – și că ascensiunea ei a fost susținută în acest interval de toate subcomponentele, dar mai cu seamă de dinamica prețurilor serviciilor, reflectând în bună măsură influențele slăbirii leului în raport cu euro și impactul noii taxe instituite în sectorul telecom.

Potrivit opiniei exprimate de mai mulți membri ai Consiliului, evoluția de ansamblu a inflației de bază continuă să indice presiuni inflaționiste pe partea cererii și a costurilor salariale, în consonanță cu poziția ciclică a economiei și cu dinamizarea consumului privat în trimestrul IV 2018 - probabil prelungite în trimestrul I 2019 -, precum și cu ampla creștere a dinamicii anuale a costului salarial unitar din industrie în primele luni ale anului. S-a considerat că semnale relevante din perspectiva presiunilor inflaționiste din economie transmite și tendința ușor ascendentă din primul trimestru a dinamicii anuale a preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă pe segmentul bunurilor de consum, alături de revizuirea considerabilă în sus a deflatorului PIB pentru trimestrul IV 2018, și de recenta ajustare semnificativă în sens crescător a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. Unii membri ai Consiliului au accentuat că tensiunile de pe piața muncii favorizează creșterea costurilor unitare cu munca și, implicit, presiunile inflaționiste, notând totodată că acesta este un fenomen general în economiile emergente din Europa Centrală și de Răsărit.

Referitor la poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că cea de-a doua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă avansul economic de 4,1 la sută în termeni anuali în trimestrul IV 2018, dar în condițiile unei încetiniri mai modeste a ritmului trimestrial, implicând o majorare ceva mai pronunțată în această perioadă a excedentului de cerere agregată față de cea anticipată în prognoza din luna februarie. S-au examinat principalele revizuiri la nivelul componentelor PIB și implicațiile lor, evidențiindu-se scăderea aportului consumului gospodăriilor populaţiei și creșterea celui al variaţiei stocurilor, cea din urmă rămânând astfel, principalul determinant al expansiunii economice pentru al treilea trimestru consecutiv. S-au punctat și dimensiunea nemodificată a contribuției negative aduse la creșterea economică de formarea brută de capital fix și scăderea aportului negativ al exportului net, în contextul unei revizuiri mai pronunțate în sus a dinamicii exporturilor de bunuri și servicii, față de cea aferentă importurilor, ambele fiind astfel în creștere în raport cu trimestrul III. Potrivit noilor date, deficitul balanței bunurilor și serviciilor a continuat să crească sensibil în termeni anuali în trimestrul IV 2018, la fel ca și deficitul de cont curent.

S-a observat că se reconfirmă creșterea economică de 4,1 la sută estimată anterior pentru anul 2018, dar că, în contextul noilor date, principalul ei determinant îl constituie variația stocurilor, succedată de consumul gospodăriilor populației, cu un aport revizuit în jos, în timp ce formarea brută de capital fix și exportul net acționează în sensul erodării creșterii economice. A fost subliniată din nou mărirea deficitului de cont curent la 4,5 la sută din PIB în anul 2018, de la 3,2 la sută în anul anterior, concomitent cu scăderea gradului de acoperire a acestuia cu fluxuri de capital autonom.

Membrii Consiliului au convenit că, potrivit noilor date și evaluări, este de așteptat o creștere economică solidă în termeni anuali și în prima jumătate a anului 2019, în condițiile unor ușoare fluctuații ale avansului trimestrial, astfel încât deviația pozitivă a PIB este posibil să crească în acest interval în linie cu prognoza din luna februarie. S-au reiterat însă incertitudini asociate noilor măsuri fiscale și bugetare și implicații asupra cererii agregate și nivelului PIB potențial.

S-a remarcat că evoluția indicatorilor cu frecvență ridicată indică consumul privat drept motor al creșterii economice în trimestrul I 2019, sugerând și o ameliorare a impactului formării brute de capital fix. În schimb, este posibilă o mărire a contribuției negative a exportului net, dată fiind accelerarea puternică a creșterii în termeni anuali a deficitului balanței comerciale în primele trei luni ale anului, în condițiile unei scăderi mai pronunțate a dinamicii exporturilor de bunuri și servicii comparativ cu cea a importurilor. Continuarea adâncirii, pe acest fond, a deficitului de cont curent față de perioada similară a anului trecut a fost considerată îngrijorătoare de către unii membrii ai Consiliului.

A fost readus în discuție gradul de încordare a pieței muncii, care și-a prelungit probabil trendul crescător în trimestrul I 2019 - după vârful post-criză atins în intervalul precedent -, în condițiile în care, rata șomajului a coborât în februarie și s-a menținut în martie la un nou minim istoric, iar efectivul salariaților din economie a ajuns la noi maxime. Au fost evocate și intențiile de angajare pentru viitorul apropiat indicate de cele mai recente sondaje de specialitate, dar și capacitatea limitată de răspuns pe acest orizont a unor măsuri care să corecteze problemele structurale ale pieței, precum insuficiența personalului calificat și discordanța dintre pregătirea forței de muncă disponibile și cerințele angajatorilor. S-a apreciat că, pe acest fond, presiunile asupra salariilor se vor menține ridicate, având în vedere și noi majorări semnificative aplicate salariului minim brut pe economie și salariilor din sectorul public. S-a observat că dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut nominal a atins în trimestrul I 2019 al doilea vârf al perioadei post-2009, iar cea a câștigului salarial mediu net real a revenit pe palierul de două cifre, la fel ca și variația anuală a costului salarial unitar din industrie, care s-a cvasi-dublat față de trimestrul anterior.

În discuțiile privind condițiile monetare, membrii Consiliului au evidențiat creșterea consemnată în aprilie de principalele cotații ROBOR - implicit de ecartul lor pozitiv față de rata dobânzii de politică monetară -, dar și ascensiunea relativ mai amplă a ratei dobânzii la tranzacțiile de pe piața monetară interbancară, urmată, însă, în luna mai de o ajustare descendentă, chiar și în condițiile controlului asupra lichidității de pe piața monetară exercitat de banca centrală prin atragerea de depozite la termen. S-au făcut referiri și la scăderea înregistrată în martie de rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen ale societăților nefinanciare și la stagnarea celei aferente plasamentelor similare ale populației - considerată defavorabilă economisirii -, precum și la temperarea semnificativă în aceeași lună a creșterii ratei medii a dobânzii la creditele noi. Au fost reliefate incertitudinile mari generate în acest context de intrarea în vigoare, începând cu 2 mai, a nivelului de 2,36 la sută al noului indice de referință pentru creditele acordate populației, IRCC - calculat pe baza datelor din trimestrul IV 2018 și aplicabil în trimestrul II 2019 -, fiind discutate și implicațiile acestei schimbări asupra transmisiei și conduitei politicii monetare, și, în final, asupra întregului cadru al acestei politici. A fost subliniată relativa stabilizare recentă a cursului de schimb leu/euro, apreciindu-se, însă, că în condițiile continuării deteriorării poziției externe a economiei, evoluția lui viitoare rămâne preocupantă din perspectiva inflației și a încrederii în moneda națională, mai ales în ipoteza unei schimbări bruște a sentimentului pieței financiare internaționale și/sau a modificării percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale.

S-a observat că creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat s-a temperat ușor și în luna martie, dar a rămas robustă, la 7,7 la sută, în condițiile în care scăderea dinamicii componentei în lei – regăsită în principal la nivelul creditelor de consum și atribuibilă mai cu seamă unor efecte de bază – a fost în mare parte contrabalansată ca impact de atenuarea declinului creditului în valută, alături de efectul statistic al majorării cursului de schimb al leului. Ponderea în total a componentei în lei s a mărit la 65,8 la sută.

Referitor la evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației va rămâne probabil în acest an deasupra intervalului țintei, peste nivelurile anticipate anterior, pentru ca apoi să revină, dar să se și mențină în jumătatea de sus a intervalului, la valori ușor superioare celor evidențiate în prognoza publicată în Raportul asupra inflației din februarie 2019. Astfel, ea este așteptată să ajungă la 4,2 la sută în decembrie 2019 și la 3,4 la sută la finele orizontului proiecției, față de nivelurile corespunzătoare previzionate anterior, de 3,0 la sută, respectiv 3,1 la sută.

S-a remarcat că relativa înrăutățire a perspectivei pe termen scurt a inflației este atribuibilă în principal acțiunii factorilor pe partea ofertei, care, contrar previziunilor anterioare, a redevenit și va rămâne probabil inflaționistă în 2019, preponderent pe seama evoluțiilor de pe segmentele LFO, tutun și combustibili, dar și ca urmare a impactului one-off al noii taxe impuse sectorului telecom. În acest context, unii membri ai Consiliului au scos în evidență caracterul temporar al plasării ratei anuale a inflației peste limita de sus a intervalului țintei, invocând efectele de bază dezinflaționiste ce se vor manifesta în primele luni din anul viitor - asociate recentelor șocuri adverse pe partea ofertei -, dar și posibile corecții de prețuri pe segmentul legumelor și fructelor. S-a convenit că perspectiva componentelor exogene ale IPC rămâne totuși deosebit de incertă în contextul actual, că măriri peste așteptări sunt posibile, mai cu seamă în cazul prețurilor administrate și în cel al prețurilor unor produse agroalimentare și ale combustibililor – sensibile la mișcările cotațiilor internaționale.

Totodată, s-a arătat că presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali sunt așteptate să crească progresiv de-a lungul orizontului prognozei, și chiar ușor mai evident pe segmentul mai îndepărtat de timp decât în proiecția anterioară, având ca surse probabile poziția ciclică a economiei, ajustarea ascendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt și creșterea susținută a costurilor salariale, precum și ascensiunea dinamicii prețurilor importurilor, inclusiv ca efect al evoluției cursului de schimb al leului. Pe acest fond, dar și ca urmare a impactului noii taxe asupra tarifelor la telefonie și abonamente radio-TV, rata anuală a inflației CORE2 ajustat este așteptată să urce în primele patru trimestre semnificativ peste valorile prognozate anterior și chiar peste intervalul țintei – la 3,8 la sută în decembrie 2019, față de 3,3 la sută, în prognoza precedentă –, iar apoi să revină și să se mențină marginal sub sau la limita superioară a intervalului, pe un palier ușor superior celui anticipat anterior.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, similar prognozei precedente, ritmul anual al expansiunii economice este așteptat să decelereze în 2019 și 2020, dar să se mențină semnificativ și apoi marginal peste cel potențial - anticipat a fi afectat, la rândul său, de măsurile recent implementate, dar și de declinul anterior al investițiilor, suprapuse deficiențelor structurale persistente ale economiei; perspectiva implică creșterea și rămânerea ulterioară a excedentului de cerere agregată la valori comparabile celor din prognoza anterioară.

Potrivit evaluării membrilor Consiliului, consumul privat își va consolida rolul de cvasi-unic determinant al expansiunii economice, sub impactul stimulativ al creșterii venitului disponibil real, pe seama majorării salariilor – posibil chiar peste așteptări, în contextul tensionat al pieței muncii -, dar și a măririi transferurilor sociale. În schimb, în pofida recentei înviorări a construcțiilor și absorbției fondurilor europene, o redresare evidentă a investițiilor se apreciază a fi improbabilă, date fiind constrângerile venite din construcția programului bugetar, precum și din frecventele măsuri și modificări legislative implementate în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile și încrederea companiilor, dar și dinamica investițiilor străine directe. Totodată, conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri rămâne marcată de mari incertitudini.

Îngrijorătoare a fost considerată perspectiva deteriorării în continuare a exportului net și, implicit, a contului curent, de natură să inducă riscuri la adresa inflației, pe calea cursului de schimb, dar și la adresa sustenabilității creșterii economice. Membrii Consiliului au reiterat că actualul dezechilibru extern - singular în regiune, ca dimensiune și tendință – rezultă din dinamica superioară a absorbției interne în raport cu cea a producției autohtone, precum și din probleme de competitivitate non-preț ale economiei românești, localizate în anumite sectoare de producție. Unii membri ai Consiliului au subliniat că o corecție controlată a acestui dezechilibru reclamă o ajustare bugetară, alături de reforme structurale, care reclamă însă timp.

S-a observat că perspectiva exportului net reflectă și o slăbire a cererii externe, în condițiile decelerării mai pronunțate a creșterii economice în zona euro/UE presupuse de actuala prognoză, fiind evocate și riscurile sporite induse de războiul comercial, dar și avansul peste așteptări consemnat în trimestrul I 2019 de economiile majore, inclusiv de cea a zonei euro. S-au făcut, de asemenea, referiri la conduita probabilă a politicii monetare a BCE și a altor bănci centrale mari, precum și la atitudinea băncilor centrale din regiune, inclusiv în contextul discutării ipotezei privind atenuarea treptată a caracterului acomodativ al condițiilor monetare, înglobată în prognoza actualizată. Unii membri ai Consiliului au notat că presiuni inflaționiste pronunțate există și în alte economii din regiune, pe fondul penuriei de forță de muncă. Dar că în acele economii balanțele externe sunt mai favorabile decât la noi.

În același context s-a reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste și a readucerii ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație, în condiții de protejare a stabilității financiare. Totodată, membrii Consiliului au subliniat necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie; un mix echilibrat de politici este necesar și pentru ajustarea controlată a deficitului de cont curent. În același timp, s-a apreciat că, date fiind condițiile macroeconomice și riscurile interne și externe, un control întărit asupra lichidității de pe piața monetară este esențial.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută, concomitent cu întărirea controlului asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

 

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Statisticile tranzactiilor bancare online (ebanking): platile in euro prin internet/mobile banking s-au triplat in 2018

Platile in euro online, prin internet banking si mobile banking realizate in 2018 de clientii bancilor romanesti s-au triplat comparativ cu anul precedent, conform datelor statistice privind instrumentele de plata cu acces la distanta furnizate la solicitarea Bancherul.ro de Ministerul detalii

Cum isi impart romanii banii din banci: 16% dintre ei detin 92% din valoarea totala a depozitelor

Romanii (persoanele fizice) aveau, la finalul lui 2018, bani in valoare de 170 miliarde lei in conturile celor 27 de banci cu statut de persoane juridice romane, sume garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), care nu asigura si banii detinuti in sucursalele bancilor straine, detalii

Creditele acordate de banci firmelor au revenit abia acum, dupa aproape 11 ani, la nivelul dinaintea crizei din 2008

Volumul de credite acordate de banci firmelor a ajuns la finalul lunii aprilie 2019 la 113,9 miliarde lei, echivalentul a 23,9 miliarde euro, nivelul inregistrat la sfarsitul anului 2008, in momentul izbucnirii crizei financiare, care a determinat falimentul multor companii si implicit multe detalii

BT ridica puternic stacheta dobanzilor la depozite

Banca Transilvania (BT), liderul bancilor romanesti, a ridicat substantial stacheta dobanzilor platite pentru depozitele in lei ale populatiei, de la 2,5% la 3,5% la termen de 1 an, cu 2,5 puncte peste nivelul urmatoarelor doua banci ca marime, BCR si BRD, si cu un punct peste dobanda platita de detalii

Ultimele Comentarii