BANCI | Stirea Zilei

BCE apreciaza inlocuirea ROBOR cu IRCC in contractele de credit cu dobanda variabila

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2019-05-16 15:00

Banca Centrala Europeana (BCE) si-a exprimat, in avizul privind taxa bancara, aprecierea privind inlocuirea indicelui ROBOR utilizat de banci pentru formarea dobanzilor variabile la creditele in lei cu noul Indice de Referinta pentru Creditele Consumatorilor (IRCC), intrucat acesta se bazeaza pe tranzactiile interbancare efective, nu pe cotatii, astfel ca exista mai putine sanse de a fi manipulat.

“BCE apreciază obiectivul ordonanței de urgență de a introduce un indice de referință bazat pe tranzacții pentru contractele de credit pentru consumatori cu rate variabile ale dobânzii denominate în lei („noul indice de referință”). Acesta corespunde principiilor care stau la baza cadrului de reglementare al Uniunii privind indicii de referință financiari, în special Regulamentul (UE) 2016/2011 al Parlamentului European și al Consiliului, și a altor bune practici recunoscute la nivel internațional. Atunci când datele de intrare sunt date bazate pe tranzacții, se poate exercita în mai mică măsură o marjă de apreciere la furnizarea datelor de intrare și, prin urmare, există mai puține posibilități de manipulare a datelor.”, se arata in avizul BCE privind taxa bancara.

Opinia BCE este fireasca, dat fiind ca BCE a initiat, din 2017, pe baza Regulamentului nr. 1011, o procedura pentru crearea unui nou indice pentru dobanzile in euro, mai transparent si fara riscuri, dupa descoperirea cazurilor de manipulare a indicilor de referinta EURIBOR si LIBOR.

Regulamentul nr. 1011 din 2016 privind reglementarea indicilor de dobanda a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2018, iar Romania ar fi trebuit pana acum sa-l puna in aplicare.

Bancherul.ro a a sugerat, in noiembrie 2017, realizarea si in Romania a unui nou indice destinat special creditelor, dupa modelul european, insa autoritatile nu au reactionat. Daca ar fi facut-o, probabil ca recentul scandal cu ROBOR-ul ar fi putut fi evitat.

Noul indice pentru tranzactiile in euro pe termen scurt, de o zi, denumit ESTR (Euro Short Term Rate), va fi publicat din 2 octombrie 2019, si va inlocui actualul indice pentru tranzactiile interbancare in euro pe termen scurt, EONIA, din 1 ianuarie 2020, dupa cum a anuntat BCE

Noul indice european este bazat nu doar doar pe tranzactiile efective dintre banci (interbancare), pe baza carora se formeaza acum EONIA, ci si pe tranzactiile dintre banci si alte entitati financiare, precum fondurile de investitii, fondurile de pensii sau firmele de asigurari.

Astfel ca din noul indice va fi eliminat riscul fluctuatiilor pietei financiare, motiv pentru care a fost denumit si indice fara risc (risk-free), ceea ce inseamna ca ar putea avea o valoare mai mica decat indicii actuali si, poate cel mai important, va avea fluctuatii mai mici decat o au indicii clasici in perioade de tulburente sau crize pe pietele financiare.

BCE si autoritatile de supraveghere europene lucreaza in prezent si la un indice alternativ, bazat pe ESTR, care sa poata fi folosit ca inlocuitor pentru EURIBOR, principalul indice utilizat pentru contractele de credit in moneda euro, inclusiv in Romania.

Valoarea noului indice ESTR este deja stabilita (rata pre-ESTR) la -0,45% pe an, cu 0,08 puncte procentuale (8 puncte de baza) sau 21% sub nivelul indicelui EONIA (-0,37%) pe care urmeaza sa-l inlocuiasca. (vezi aici detalii)

Comparativ cu EURIBOR la 3 luni, care e -0,31%, ESTR e mai mic cu 14 puncte de baza (45%), iar fata de EURIBOR la 6 luni, care e -0,23% in prezent, ESTR e mai mic cu 22 puncte de baza (95%).

EURIBOR, ca ROBOR sau alti indici corespondenti din alte tari, este format in principal pe baza cotatiilor stabilite de banci pentru dobanzi, mai putin in functie de tranzactiile efective realizate pe piata interbancara, mai ales in cazul indicilor pe termene pe lungi, precum 3 luni, 6 luni sau un an.

Asta pentru ca in calculul indicilor pe perioade mai indelungate bancile introduc, in plus fata de dobanzile efective aferente tranzactiilor, asteptarile privind riscurile la care s-ar putea expune si anticipatiile cu privire la inflatie.

Din acest motiv indicii de dobanda pe perioade mai mari, precum 3 sau 6 luni, sunt mai mari decat cei pe perioade scurte, aici intrand si pretul timpului.

Dar pentru ca indicii de dobanda sunt stabiliti de banci, iar dupa criza au crescut destul de mult, au aparut acuzatiile de manipulare a lor, unele confirmate de autoritatile de supraveghere, care au amendat mai multe banci pentru ca au majorat artificial LIBOR sau EURIBOR.

Asa a aparut initiativa autoritatilor europene de a gasi un nou indice, fara riscuri, bazat pe tranzactiile efective realizate nu doar intre banci, ci si intre alte entitati financiare.

La noi, scandalul ROBOR a inceput la finalul anului trecut, fiind folosit ca pretext pentru introducerea taxei pe activele bancare, botezata taxa pe lacomie, aplicata daca ROBOR depaseste 2%, fata de peste 3% cat e in prezent.

Reprezentantii Guvernului au acuzat bancile ca au complotat pentru majorarea ROBOR incepand din toamna lui 2017, insa ROBOR a crescut chiar din cauza masurilor adoptate de Guvern, care au dus la cresterea puternica a inflatiei si a dobanzii de referinta a BNR.

Pana la urma, BNR a reusit sa faca un compromis cu Guvernul, determinandu-l sa renunte la legarea taxei pe activele bancare de ROBOR, inlocuind in schimb ROBOR-ul utilizat pentru dobanzile variabile la credite, printre care cele Prima Casa, cu un nou indice, bazat pe tranzactiile efective din piata interbancara, mai mic decat ROBOR.

 

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Statisticile tranzactiilor bancare online (ebanking): platile in euro prin internet/mobile banking s-au triplat in 2018

Platile in euro online, prin internet banking si mobile banking realizate in 2018 de clientii bancilor romanesti s-au triplat comparativ cu anul precedent, conform datelor statistice privind instrumentele de plata cu acces la distanta furnizate la solicitarea Bancherul.ro de Ministerul detalii

Cum isi impart romanii banii din banci: 16% dintre ei detin 92% din valoarea totala a depozitelor

Romanii (persoanele fizice) aveau, la finalul lui 2018, bani in valoare de 170 miliarde lei in conturile celor 27 de banci cu statut de persoane juridice romane, sume garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), care nu asigura si banii detinuti in sucursalele bancilor straine, detalii

Creditele acordate de banci firmelor au revenit abia acum, dupa aproape 11 ani, la nivelul dinaintea crizei din 2008

Volumul de credite acordate de banci firmelor a ajuns la finalul lunii aprilie 2019 la 113,9 miliarde lei, echivalentul a 23,9 miliarde euro, nivelul inregistrat la sfarsitul anului 2008, in momentul izbucnirii crizei financiare, care a determinat falimentul multor companii si implicit multe detalii

BT ridica puternic stacheta dobanzilor la depozite

Banca Transilvania (BT), liderul bancilor romanesti, a ridicat substantial stacheta dobanzilor platite pentru depozitele in lei ale populatiei, de la 2,5% la 3,5% la termen de 1 an, cu 2,5 puncte peste nivelul urmatoarelor doua banci ca marime, BCR si BRD, si cu un punct peste dobanda platita de detalii

Ultimele Comentarii