BANCI | Stirea Zilei

BRD a vandut cu 2 milioane de euro un imobil din Piata Dorobanti evaluat in urma cu 10 ani la 7 milioane de euro, printr-o frauda bancara

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2019-04-23 01:15

BRD a vandut la licitatie un imobil din Piata Dorobanti, la parterul careia functioneaza o sucursala a bancii, cu un pret de 2 milioane de euro, insa banca a ramas cu o paguba de aproximativ 4 milioane de euro, dat fiind ca in urma cu 10 ani a acordat un credit neperformant de 6,4 milioane de euro garantat cu respectivul imobil, evaluat fraudulos in acel moment la 7 milioane de euro.

BRD urmeaza sa-si recupereze restul banilor de la omul de afaceri Vasile Crestin, cel care a obtinut ilegal creditul, cu complicitatea angajatilor bancii, el fiind judecat acum pentru conducerea unui grup infranctional care a pus la cale fraudarea bancii cu peste 80 de milioane de euro, folosindu-se de firme-fantoma si de evaluari false, cu preturi umflate, ale imobilelor aduse in garantie.

Una dintre firmele-fantoma utilizate de Crestin pentru fraudarea BRD a fost Petro Invest, prin asa-numita metoda “suveica”, conform procurorilor, adica pentru acoperirea altor credite neperformante ajunse la scadenta.

Firma a fost infiintata in 2006, avand ca obict de activitate principal inchirierea utilajelor de constructii si demolare cu personal de deservire aferent.

De la data infiintarii si pana in martie 2009, cand a fost obtinuta linia de credit de la BRD in valoare de 6,4 milioane euro, societatea nu a desfasurat activitate.

Crestin Vasile, initiator al gruparii infractionale, a beneficiat si de alte credite obtinute ilegal prin firme introduse in sistemul suveica de creditare, aprobate cu complicitatea sefului sucursalei BRD Unirea in acea vreme, Adrian Martis.

Crestin a aflat de la Martis ca Marius Locic, un alt om de afaceri din domeniul imobiliar judecat si el pentru fraudarea BRD, are mai multe credite cu restante la BRD Unirea, iar pentru acoperirea acestora intentioneaza sa vanda imobilul din Calea Dorobantilor nr.182, colt cu str. Aviator Radu Beler, nr.1, detinut in proprietate. Crestin a aflat ca imobilul era inchiriat catre BRD sucursala Dorobanti, iar daca l-ar fi achizitionat, ar fi putut beneficia de chirii substantiale, de natura a-i acoperi ratele unui eventual credit accesat in scopul achizitionarii imobilului.

In consecinta, in urma discutiilor cu Martis si Locic, Crestin si-a manifestat interesul de a cumpara cladirea in numele unei firme, Petro Invest, care nu avea activitate, la care era asociat majoritar cu 95%.

Pentru a intelege circumstantele, in ianuarie 2009, Martis Adrian, directorul executiv al BRD Unirea, a primit prin e-mail o instiintare de la responsabilul BRD Segelease, Boloux Jean Claude, prin care era atentionat despre existenta in cardrul BRD a unei fraude bancare, mentionand ca Crestin Vasile este suspect. Acesta a informat-o si pe Gherman Maria Bianca, directorul comercial al BRD Unirea, dar desi avertizati de infractiuni, datorita amplorii fenomenului si volumului imens la care ajunsese frauda, in prag de a fi deconspirata, au perseverat in activitatea infractionala, ba chiar au dezvoltat-o, acuza procurorii.

Martis a trimis datele despre Petro Invest si despre intentia lui Locic si Crestin de a tranzactiona imobilul in maniera aratata sefului sau, Lucian Cojocaru, director comercial de retea la BRD si membru in Comitetul de credit al bancii in acel moment.

Ca urmare, in martie 2009, Cojocaru, incalcand Norma bancara N2 aprobata prin Directiva Comitetului de Directie referitor la principiul cunoasterii clientului, a bunului simt, a rigurozitatii si competentelor, a intocmit nota de sinteza in limba franceza, in care il prezenta pe Crestin Vasile ca fiind un prosper om de afaceri in domeniul imobiliar, iar firma Petro Invest Serv SRL ca fiind o societate SVP – Special Purpose Vehicle, in ciuda faptului ca obiectul principal de activitate la acea data era “inchirierea utilajelor de constructii”, au acuzat procurorii.

De mentionat faptul ca in concordanta cu normele bancare, o societate SVP, pentru a benefica de creditare, trebuia sa aiba ca principala activitate administrarea unui imobil, respectiv sa fi fost infiintata in scopul derularii acestei activitati. Acest fapt a fost recunoscut si de Cojocaru, in cadrul audierii la Parchet din aprilie 2013.

Din acest motiv, ulterior, administratora Barbu a procedar la schimbarea obiectului de activitate al firmei pentru a se evita descoperirea fraudei bancare. Shimbarea s-a facut abia in iunie 2011, cu cod CAEN 682 inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate, ulterior datei la care Cojocaru a intocmit nota de sinteza, in martie 2009.

La momentul intocmirii notei de sinteza, potrivit Normei bancare N2, ar fi trebuit sa existe la BRD Unirea un dosar de credit legal constituit, care sa contina o cerere de credit, documentele contabile ale societatii, un raport de evaluare al cladirii si documente justificative din care sa rezulte posibilitatea rambursarii creditului.

Cojocaru nu a fost in posesia niciunei fise de analiza si nici a unui proces verbal de insusire/promovare a creditului semant de Comitetul de credit de la Grup, asa cum prevede Norma bancara N2 si Directiva 25, fapt recunoscut de Blaga Elena, care se coroboreaza cu declaratiile martorilor Fornade Delia Ionica, Has Odeta si Ciorgan Constantin.

Pe baza acestei note de prezentare, in cadrul careia Cojocaru afirma ca este de acord cu acordarea creditului de 6,4 milioane de euro catre Petro Invest Serv, acest credit a fost aprobat potrivit competentei personale, de catre presedintele BRD din acea perioada, Patrick Gelin.

Fisa de analiza a Petro Invest Serv a fost intocmita in martie 2011 de Ciorgan Constantin, analist credite, la insistentele sefei sale, Blaga Elena, fiind antedatata in martie 2009.

Acest credit, spun procurorii, ar fi trebuit analizat de Lucian Cojocaru, care ar fi trebuit sa constate ca in aceasta fisa de analiza Vasile Crestin era mentionat ca un “om de afaceri al carui nume a aparut de-a lungul timpului pe firmamentul mai multor tranzactii din sfera energiei, pietei imobiliare, respectiv legat de mai multe tranzactii mai mult sau mai putin obisnuite”.

Procurorii au mai precizat ca fisa de client nu a fost intocmita conform Normei N2, in sensul ca s-a omis cu intentie rubrica semnatarilor, facand astfel imposibila identificarea functionarilor bancari care au intocmit-o la o data ulterioara.

Mentiunile din fisa de client ar fi trebuit sa se regaseasca si in nota de prezentare, insa intrucat Cojocaru nu a avut niciun document la intocmirea notei de sinteza, acesta a intocmit o nota de sinteza in care il prezenta intr-un mod fastuos pe Crestin ca fiind un prosper om de afaceri in domeniul imobiliar, iar firma Petro Invest Serv ca fiind o societate SVP, acuza procurorii.

Aceasta in ciuda faptului ca Cojocaru nu il cunostea pe Crestin, desi, conform Normei bancare N2, avea obligatia sa il cunoasca, ocazie cu care ar fi avut posibilitatea sa constate ca societatea nu este un SVP, iar Crestin nu este un prosper om de afaceri.

In fisa de analiza se mentiona ca valoarea chiriei pentru cotractele existente la acea data era de 22,7 milioane euro, in timp ce dobanda lunara la credit era de 30.000 de euro.

Punctele tari mentionate in fisa au constat in faptul ca locatia era ultracentrala, iar imobilul era achizitionat in vederea inchirierii, acesta urmand a fi preluat cu chiriasii existenti, cel mai important chirias fiind Grupul BRD Dorobanti.

Punctele slabe mentionate in fisa au constat in valoarea foarte mare a creditului in raport cu veniturile estimate din chirii si existenta unor controverse legate de afacerile anterioare ale lui Crestin.

Aceste aspecte, daca documentatia aferenta creditului ar fi existat la data acordarii acestuia, ar fi trebuit sa fie avute in vedere la intocmirea notei de sinteza de catre Cojocaru. In nota de sinteza intocmita de acesta, se mentioneaza ca valoarea imobilului este de 7,1 milioane euro, desi la dosarul de credit intocmit ulterior nu exista un raport de evaluare al acestei cladiri.

Cu toate acetea, Cojocaru, intrebat fiind de procurori in momentul audierii, de unde a ajuns la concluzia ca imobilul valora 7,1 milioane euro, a relatat ca “exista probabil un raport in acest sens”, raport care nu a fost insa identificat in dosarul de credit.

Banii obtinuti din credit au fost virati lui Locic, care a folosit banii, confom intelegerii cu Martis, pentru achitarea unui credit restant.

Peter Claudia Maria, care avea obligatia intocmirii dosarului de credit, a semnat contractul de ipoteca autentificat in care se mentiona ca imobilul este evaluat la 7 milioane de euro, stiind ca nu exista un raport de evaluare a bunului ipotecat in favoarea bancii, raport ce ar fi trebuit depus de administratorul firmei, Barbu, mai acuza procurorii.

Imobilul a fost evaluat abia in ianuarie 2011 la o valoare de 3,7 milioane euro.

In februaria 2012, creditul a fost declarat neperformant de Martis si Blaga. S-a constatat ca acest credit a fost acordat cu incalcarea normelor de creditare ale BRD, conform declaratiilor martorilor Ionita Irimia, Claudiu Cercel, Sorin Popa, Claru Rodica, Eleonora Ursea, au sustinut procurorii.

Cazul fraudelor de la BRD se judeca in prezent la Curtea de Apel Bucuresti.

 

Comentarii

??????
?
@Cum ați aprecia despre desființarea profesiei de bancher, după 1989, deci vreme de vreo 30 de ani, dovedindu-se în mod repetat și evident că bancherii și angajații băncilor au fost împlicați în multe activități infracționale, îndosebi în domeniul bancar,?

??????
?
@ Apreciați că infracțiunile din bănci din perioada anterioară de aproximativ 30 de ani, multe dintre ele făcute cunoscute opiniei publice, au contribuit la scăderea încrederii populației în bănci, la credite mai scumpe datorită dobânzilor și comisioanelor mai mari folosite pentru a finanța pierderile cauzate de infracțiunilor comise, la influențe negative în economie și la scăderea ratingurilor de țară, ?



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



BNR trage semnalul de alarma: e nevoie de o ajustare controlata a deficitului de cont curent

Banca Nationala a Romaniei (BNR) considera ca “este necesar un mix echilibrat de politici pentru ajustarea controlata a deficitului de cont curent”, care a depasit nivelul reper de 4% din Produsul Intern Brut (PIB) stabilit de Comisia Europeana ca indicator de performanta pentru detalii

Bancile au inceput sa creasca dobanzile la depozite, dar numai daca se fac economii noi, nu si la reinnoirea celor vechi

Doua banci mari, Raiffeisen si ING Bank, au lansat promotii cu dobanzi mai mari la depozite, dar numai pentru economiile noi, nu si pentru sumele economisite pana acum, dupa ce Banca Nationala a Romaniei (BNR) a anuntat ca va mentine un deficit de lichiditate pe piata bancara, cu scopul de a detalii

Cresterea economica mare nu este un motiv de mandrie, pentru ca produce dezechilibre, avertizeaza guvernatorul BNR, Mugur Isarescu

Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei a crescut in primul trimestru din 2019 cu 5%, a anuntat Institutul National de Statistica (INS), o surpriza pentru economisti si analisti, care se asteptau la un avans economic cu aproape un punct mai redus, de abia 4,1%. Cifra a fost exploatata detalii

BNR pare sa fi scapat de sub control inflatia: noua prognoza este 4,2% pentru 2019, cu mult peste tinta maxima de 3,5%

Banca Nationala a Romaniei (BNR) si-a modificat substantial prognoza de inflatie pentru acest an, la 4,2%, peste asteptarile analistilor, cu 1,2 puncte procentuale mai mult decat precedenta estimare, din februarie, ceea ce inseamna ca ar putea rata in acest an tinta de inflatie, de 2,5% plus o detalii

Ultimele Comentarii