Bogdan Olteanu: Independenta BNR trebuie consolidata, in vederea aderarii la zona euro

Autor: Bancherul.ro
2016-06-08 17:52

Interviul acordat de viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu postului Realitatea TV:

Întrebare: Cum apreciați Raportul de convergenţă pe 2016 publicat de Comisia Europeană și ce înseamnă că noi îndeplinim doar trei din cele cinci criterii de aderare la Zona Euro?

Răspuns: Aș spune că sunt două lucruri care merită discutate. Pe de o parte ce înseamnă fiecare dintre aceste criterii și apoi ce criterii îndeplinește România, ce criterii îndeplinesc celelalte țări care doresc să adere la Zona Euro (Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria, Polonia și Suedia) și ce mai este de făcut.

Sunt patru criterii de aderare la Zona Euro, stabilite prin Tratatul de la Maastricht, la care se mai adaugă unul legislativ.

Cele patru criterii din Tratatul de la Maastricht sunt:

Primul criteriu este legat de inflație. Inflația medie anuală trebuie să nu depășească cu mai mult de un procent și jumătate cele mai mici trei inflații din Zona Euro. În acest moment, de câțiva ani încoace, România îndeplinește acest criteriu.
Criteriul referitor la ratele dobânzilor pe termen lung. Dobânzile la titlurile de stat pe 10 ani trebuie să nu depășească cu mai mult de două procente dobânzile din acele trei țări cu cea mai scăzută inflație. România îndeplinește și acest criteriu de câțiva ani.

Cel de-al treilea criteriu se referă la echilibrul bugetar: datoria publică ce nu trebuie să depășească 60% din Produsul Intern Brut și deficitul bugetar anual care nu trebuie să depășească în anul în curs și în ultimii doi ani limita de 3%. România încă îndeplinește acest criteriu. Există riscuri referitoare la deficitul bugetar, în special în ceea ce privește anul viitor și anii ce urmează.

Al patrulea criteriu se referă la stabilitatea cursului de schimb. Acesta este un criteriu ceva mai complicat, pentru că, pe de o parte, cursul de schimb nu trebuie să varieze cu mai mult de 15% în plus sau în minus raportat la euro. Acest lucru este îndeplinit de cursul de schimb al leului. Pe de altă parte, pentru ca acest criteriu să fie formal considerat ca îndeplinit, este necesar ca țara în cauză să fie deja membră a antecamerei Zonei Euro – Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM II). În acea antecameră nu intri decât după ce mai întâi ai hotărât,după ce s-a luat decizia politică la nivelul factorilor politici, că aderi la Euro, ți-ai stabilit programul de acțiune, l-ai pus în aplicare și în ultimii doi ani înainte de aderare intri în acest mecanism. De aceea se și spune în Raport că niciuna dintre țări nu îndeplinește acest criteriu, pentru că niciuna dintre cele opt țări (Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria, Polonia, România, Marea Britanie și Suedia) nu este în acest moment în Mecanismul Ratelor de Schimb. Ceea ce este important pentru români este că moneda națională este stabilă și variația monedei naționale în ultimele 12 luni este considerată de Comisia Europeană a fi zero până la a doua zecimală. Practic, leul nu s-a apreciat, nu s-a depreciat față de euro.

Cel de-al cincilea criteriu, care nu este stabilit prin Tratatul de la Maastricht, dar este urmărit de Comisia Europeană pentru că este extrem de important, este compatibilitatea legislației naționale cu Tratatul de funcționare a Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, ni se cere în mod explicit să consolidăm independența Băncii Naționale.

În acest sens, se consideră că România nu îndeplinește acest criteriu de aderare. Este necesară o mai mare independență a Băncii Naționale a României în raport cu autoritățile statului, guvern în sens larg – toate autoritățile statului - și o mai pronunțată independență financiară – un mai mare control asupra modului în care Banca Națională își plătește impozitul pe venit către stat, practic nu ar mai trebui plătit lunar, ci la sfârșit de an, când se stabilesc în mod cert veniturile anuale ale Băncii Naționale.

Este important de subliniat în privința acestui criteriu legislativ că, în acest moment, România merge în direcția opusă. Dacă dorim să mergem spre Zona Euro, trebuie să înțelegem mesajul Comisiei Europene că trebuie să consolidăm și să adâncim independența Băncii Naționale și nu să o restrângem sau să subordonăm Banca Națională altor autorități ale statului, așa cum există discuții în spațiul public.

Sintetizând, în ceea ce privește criterii de la Maastricht, România îndeplinește cele două criterii care țin de responsabilitatea directă a Băncii Naționale - stabilitatea prețurilor și ratele dobânzilor pe termen lung -, criteriul care ține în mare măsură de Guvern și Parlament, al stabilității bugetare - datorie publică redusă și deficit bugetar redus - , criterul stabilității monetare este îndeplinit din punct de vedere al cursului valutar. Va fi îndeplit formal și complet din punct de vedere al apartenenței la antecamera Zonei Euro cu doi ani înaintea aderării la Zona Euro.

Întrebare: Doamna Anca Dragu, ministru al Finanțelor Publice, spunea, în aprilie, că în primăvara anului 2017 România va elabora un program complet de reforme privind aderarea la Zona Euro. Care este mesajul pe care îl transmiteți autorităților și ce ar trebui să prevadă acest program?

Răspuns: Noi stăm din punct de vedere tehnic la dispoziția autorităților. Aderarea la Zona Euro este însă o decizie politică, nu una tehnică. Cred că este foarte important mesajul pe care președintele l-a dat în Luxemburg, în urmă cu câteva zile, referitor la importanța pe care România o asociază finalizării integrării europene prin aderarea la euro. Probabil după stabilizarea situației politice, după alegeri, se va strânge acea masa critică ce va permite luarea unei decizii politice de largă susținere - așa cum a fost spiritul de la Snagov privitor la aderarea la Uniunea Europeană – privind intrarea pe drumul spre euro.

Din acel moment, începem să punem în aplicare măsuri, începem să facem acele reforme de care avem nevoie, să recuperăm decalajele economice, așa încât, într-un termen rezonabil – poate șapte ani, poate zece ani – să putem să devenim membri ai Zonei Euro.

Întrebare: Credeți că politicienii au înțeles mesajul transmis de Comisia Europeană?

Răspuns: E un moment fierbinte și desigur că și acesta este unul dintre mesajele care sunt pe agendă. Acesta nu este un lucru pe care îl înțelegi într-o zi sau în alta, ci este un angajament care trebuie dus vreme de ani și ani. Nu e o recunoaștere într-o zi, urmată de o negare în altă zi. Trebuie să fim consecvenți din momentul în care luăm decizia și ne stabilim un calendar, trebuie să fim consecvenți cu punerea sa în aplicare foarte mulți ani. De aceea este nevoie de consens la nivelul elitelor politice și nu doar de suportul tehnic pe care Banca Națională sau alte autorități îl pot da.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 5891

Taguri: Banca Nationala a Romaniei (BNR)  curs de schimb valutar  reclamatie Vodafone  

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)