BANCI | Stirea Zilei

Cum au ajuns dobanzile de pe piata monetara interbancara la 100% pe an

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2008-10-22 13:45

Dobanzile de pe piata monetara interbancara se pastreaza la niveluri mari, BNR anuntand astazi un nivel al ROBOR (rata dobanzii la depozitele plasate) de aproape 40% pe trei luni. Potrivit bancherilor, exista insa si situatii in care dobanzile ajung la 100%, pe termen scurt, cand este vorba de speculatori. Care este cauza acestor dobanzi mari?

Cei dispuşi să plătească dobânzi de 100% pe piaţa monetară sunt câţiva speculatori foarte mari care au mizat sume importante pe deprecierea leului şi care nu mai găsesc suficienţi lei în piaţă pentru a se retrage, dar analiştii spun că situaţia e temporară, iar băncile româneşti sunt puţin afectate.

Dealerii spun că la baza creşterii dobânzilor interbancare au stat speculatorii, care au mizat pe deprecierea leului spre 4 lei/euro, prin contracte la termen la care nu e nevoie de banii respectivi decât la scadenţa contractului. Când au trebuit să facă rost de lei ca să îşi închidă poziţiile şi să plece cu euro, jucătorii nu au mai găsit suficienţi lei în piaţă.

"Au cumpărat euro pe piaţa la vedere (spot) până a urcat cursul la 3,80-3,90 lei/euro, dar au zis că dacă e ceva, fac swap pe piaţa monetară şi au dobânzi de 8-10% pe an. Fiind, însă, vorba de sume relativ mari în lei, au pus presiuni suplimentare pe piaţa monetară, iar dobânzile au sărit de 100%", a explicat un dealer bancar, pentru NewsIn.

Când s-au văzut puşi în situaţia de a nu îşi putea închide poziţiile la timp şi, în consecinţă, să suporte penalizări, au făcut contracte swap, prin care au optat ca în loc să facă schimb valutar, să facă mai bine schimb de dobânzi, din euro în lei, aşa că au intrat în piaţa monetară şi au început să plătească dobânzi tot mai mari pentru lei. Drept urmare, dobânzile au sărit, în unele situaţii, chiar şi peste 100% pe an, în condiţiile în care dobânda de politică monetară este de 10,25% pe an.

"Ar putea fi doar un singur mare jucător, cu câteva sute de milioane (de euro). Băncile româneşti nu cred că se împrumută între ele la dobânzile astea. Bid-ul (dobânzile oferite n.r.) este undeva pe la 15%, iar ask-ul (dobânzile cerute) - nimeni nu ştie", a comentat pentru NewsIn dealerul şef al Băncii Transilvania, Ioan Bîrle.

Pentru jucătorii care nu şi-au închis poziţiile, "fiecare bancă are o politică de penalizare în caz de neîndeplinire a contrapartidei pentru că există o dobândă de overdraft (descoperit de cont n.r.)", a mai spus Bîrle.

Cererea de lei a străinilor depăşeşte posibilităţile pieţei bancare româneşti

"Se pare că nu sunt destui lei disponibili pentru nevoia unora dintre bănci. În principal, străinii sunt cei care cer acum lei şi dau şi peste 100% la dobânzi", a declarat, pentru NewsIn, şeful departamentului de cercetare al Bancpost, Dan Bucşa.

Cei care au lei nu sunt dispuşi, totuşi, să dea cu împrumut banii care li se cer, pentru că ar rămâne la rândul lor fără lei.

Astfel, în piaţa românească, străinii vor să cumpere mai mult decât e de dat, însă dealerii spun că nu se ştie cât de mari sunt toate aceste poziţii speculative rămase deschise, motiv pentru care nu se ştie nici cât va dura până se va linişti piaţa.

Situaţia este oarecum inedită, mai spun analiştii economici, pentru că, în acest moment, băncile mari sunt la mâna băncilor româneşti.

În plus, băncile se pregătesc pentru constituirea rezervelor minime obligatorii, care au scadenţa pe 23 ale lunii, şi de plăţile la bugetul de stat de pe 25 ale lunii, motiv pentru care anticipau că cererea de lei din partea sectorului comercial va creşte, aşa că au încercat să-şi protejeze oferta de lei, pentru a putea să facă faţă vârfului de plăţi din acele zile.

Soluţii de revenire la normal

O variantă ar fi ca aceia care au nevoie de lei, să accepte să plătească, în continuare, dobânzi oricât de mari pe piaţa monetară până fac rost de toţi leii necesari ca să îşi închidă poziţiile.

O altă variantă ar fi să vândă valută pe piaţa valutară ca să facă rost de lei, pentru că speculatorii au euro, dar ar trebui să îşi strice nişte poziţii pe termen lung în moneda europeană, au mai explicat analiştii.

Finanţările de la băncile-mamă ar trebui, de asemenea, să le acorde lichiditatea necesară celor în nevoie, dar nu trebuie omis faptul că multe dintre aceste instituţii se confruntă, la rândul lor, cu diverse dificultăţi financiare din cauza conjuncturii nefavorabile a economiei internaţionale, în contextul crizei creditelor.

Varianta cea mai simplă pentru bănci ar fi ca banca centrală să injecteze lichidităţi în piaţa bancară, mai ales că guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, anunţa luni că BNR a injectat vineri în piaţa băncilor 2 miliarde lei ca să liniştească spiritele şi să tempereze dobânzile interbancare.

De obicei, băncile care au nevoie dispşerată de lei apelează la facilităţile de credit oferite de BNR, aşa numitele credite lombard, la care dobânda este, în prezent, de 14,25%, dar pentru care băncile trebuie să dispună de titluri de stat pe post de garanţii. În cazul de faţă, însă, speculatorii nu par să aibă suficiente titlurile de stat şi, în plus, cererea de lei pe care o exercită este prea mare.

"Cei care au anticipat greşit şi-au primit porţia, iar ceilalţi au început să-i taxeze suplimentar", spunea Isărescu, avertizând că astfel de anomalii pot avea şi consecinţe asupra economiei reale.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



CSALB nu recomanda amanarea ratelor la credite

Recomandarea CSALB către consumatori este să apeleze doar în ultimă instanță la amânarea plății ratelor la credit. Amânarea vine cu costuri suplimentare, la care se adaugă imprevizibilitatea situației economice din momentul reluării detalii

Topul băncilor cu cele mai mari dobânzi la depozitele În lei pentru populatie

Bancile cu cele mai ridicate dobânzi pentru depozitele la termen în lei pentru persoanele fizice sunt Patria Bank, Libra Bank, Banca Transilvania (BT), CEC Bank, Alpha Bank și Unicredit, conform topului realizat de Bancherul.ro. Toate cele șase detalii

Credite ipotecare cu dobânzi fixe: topul bancilor

Bancile cu cele mai mici dobânzi fixe la creditele ipotecare în lei sunt BCR, Banca Transilvania (BT) și Patria Bank, conform topului realizat de Bancherul.ro. Doar 10 bănci au în oferta credite ipotecare cu dobânzi fixe în primii detalii

Care sunt creditele de nevoi personale cu cele mai mici dobânzi?

Cele mai mici dobânzi la creditele de nevoi personale în lei le găsim la Banca Transilvania, BCR, Banca Românească, Garanti BBVA și CEC Bank, conform topului realizat de Bancherul.ro, care a analizat un număr de 23 de împrumuturi din oferta a 14 detalii

 



 

Ultimele Comentarii