BANCI | Opinie

Ionut Dumitru: balanta riscurilor inclina spre un deficit bugetar mai mare decat cel proiectat. Opinia Consiliului fiscal privind Strategia fiscal bugetara pe perioada 2012-2014

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2011-08-11 20:44

În data de 10.08.2011 (1) Ministerul Finanţelor Publice a trimis Consiliului fiscal prin adresa nr. 352.256 Strategia fiscal bugetară pe perioada 2012-2014, solicitând în temeiul art. 40, alin. (2) din Legea nr. 69/2010 opinia Consiliului fiscal cu privire la aceasta, se arata intr-un comunicat al Consiliului Fiscal semnat de presedintele Ionut Dumitru (foto).

VEZI in documentul atasat comunicatul si anexele statistice.

Conform art. 40, alin. (2), lit. b) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, Consiliului fiscal îi revine drept atribuţie „analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări asupra strategiei fiscal-bugetare, precum şi evaluarea conformităţii acesteia cu principiile şi regulile fiscale prevăzute de lege”.

În plus, în temeiul art. 40, alin. (2), lit. a), Consiliul fiscal are drept atribuţii „analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări asupra prognozelor macroeconomice oficiale”.

Astfel, ţinând cont de mandatul său, în conformitate cu prevederile legii 69/2010, Consiliul fiscal emite următoarele opinii şi recomandări privitoare la Strategia fiscal bugetară pe perioada 2012-2014 (SFB 2012-2014):

Respectarea regulilor fiscale prevazute de Legea responsabilitatii fiscal-bugetare (LRFB)

SFB 2012-2014 respectă regula definită de art. 6 lit. d) conform căreia „pentru fiecare dintre cei 3 ani acoperiți de strategia fiscal bugetară, rata anuală de creștere a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi menținută sub rata anuală de creștere nominală a produsului intern brut prognozată pentru anul bugetar respectiv, până când soldul preliminat al bugetului general consolidat a înregistrat surplus în anul anterior anului pentru care se elaborează proiectul de buget”, având în vedere faptul că ponderea în PIB a acestora este prevăzută a se reduce de la 38% în 2011 la 36,9% in anul 2012, 36,5 in anul 2013 si 36,1 in anul 2014.

Conform art. 18 alin.3 din LRFB, “Limitele pentru soldul total şi cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, prevăzute la art. 20 alin. (1) lit. a) şi b), aprobate de Parlament, sunt obligatorii pentru următorii 2 ani bugetari“.

În contextul adoptării de către Parlament a SFB 2011-2013 în decembrie 2010 a fost aprobată și Legea nr. 275/2010 privind aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar, care prevede ca plafoane obligatorii pentru anul 2012 un nivel de 3% din PIB pentru deficitul Bugetului general consolidat (BGC), respectiv un nivel de 7,1% din PIB pentru cheltuielile de personal.

Consiliul fiscal constată că ținta de deficit bugetar pentru 2012 din proiectul SFB 2012-2014 este conformă cu plafonul mai sus menționat, însă ponderea în PIB a cheltuielilor de personal (de 7,2% din PIB în SFB 2012-2013) depășește cu 0,1 pp. din PIB nivelul anterior aprobat care conform prevederilor legale are caracter obligatoriu.

Depășirea plafonului asumat este insa datorată revizuirii descendente a proiecției deflatorului PIB pentru 2012 de la 5,9% la 4,8% și implicit a proiecției privind valoarea nominală a PIB, în condițiile în care nivelul nominal al cheltuielilor de personal rămâne relativ nemodificat față de nivelul din SFB 2011-2013.

Evaluarea cadrului macroeconomic ce fundamentează SFB 2012-2014

Conform scenariului macroeconomic aflat la baza strategiei, PIB real, după o contracţie de 1,3% în 2010, este proiectat să aibă o creştere de 1,5% în 2011 și de 3,5 - 4% în 2012, accelerarea dinamicii pozitive urmând să continue în anii următori, până la un nivel de 4,7% în anul 2014.

Având în vedere informaţiile disponibile în momentul de faţă, Consiliul fiscal apreciază, în general, drept realiste proiecţiile macroeconomice avute în vedere la construcţia SFB 2012-2014. De altfel, ipotezele macroeconomice ce fundamentează SFB 2012-2014 sunt compatibile
cu ultima proiecție a Comisiei europene, care estimează creșteri ale PIB de 1,5% și 3,7% în 2011și, respectiv, 2012.

Totodată, Consiliul fiscal apreciază drept realistă traiectoria avută în vedere pentru numărul de salariați la nivelul întregului orizont de prognoză.

În ceea ce privește proiecțiile referitoare la nivelului salariului mediu pe economie, Consiliul Fiscal recomandă prezentarea explicită a ipotezelor avute în vedere pentru nivelul mediu al salariilor în sectorul public, având în vedere că acestea fundamentează atât nivelul cheltuielilor de personal din SFB, cât și, implicit, proiecțiile privind nivelul salariului mediu pe economie.

Evaluarea cadrului fiscal-bugetar in perioada 2012-2014

Proiectul Strategiei Fiscal bugetare reafirma angajamentul pentru procesul de consolidare fiscală in următorii 3 ani, deficitul bugetar fiind proiectat să scadă de la 4,4% din PIB în 2011 la 2,2% din PIB în 2014.

Conform strategiei, reducerea de 2,2 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar pe perioada acoperită este proiectată a se efectua în mare parte prin ajustarea cheltuielilor bugetare, acestea fiind prevăzute să scadă cu 1,9 puncte procentuale din PIB în 2014 faţă de 2011.

În contextul declanşării procedurii de deficit excesiv în anul 2009, termenul limită până la care România trebuie să elimine deficitul excesiv este finele anului 2012. SFB 2012-2014 prevede o ţintă de 3% pentru deficitul bugetar in 2012 conform ESA95, identică cu cea conformă
metodologiei cash. Acest lucru implică eliminarea integrală a platilor restante ale bugetului general consolidat, dar implicit şi o îmbunătăţire considerabilă a rezultatelor financiare ale companiilor de stat incluse in sfera de cuprindere a sectorului guvernamental, astfel incat
acestea sa nu genereze un deficit suplimentar.

Ajustarea preconizată este ambiţioasă, în special în contextul probabilei reclasificării a unor companii de stat în cadrul sectorului guvernamental înca din acest an, care de altfel este preconizată a mări în 2011 ecartul dintre cifrele cash şi cele ESA95 la un nivel de 0.5% din PIB (deficitul ESA95 prognozat este 4,9% din PIB).

În acest context, Consiliul fiscal consideră că atingerea ţintei de 3% conform ESA95 în 2012 este foarte dificil de realizat, cu atât mai mult cu cât textul strategiei nu include o analiză a situaţiei financiare a companiilor de stat şi nu detaliază măsurile ce se intenţionează a fi luate pentru îmbunătăţirea acesteia şi nu cuprinde nici impactul estimat asupra deficitului bugetar.

De altfel, conform SFB 2012-2014, deficitele BGC în bază cash şi ESA95 nu coincid decât în 2012, în 2013 şi 2014 reapărând ecarturi de 0,1% şi, respectiv, 0,2% din PIB. Având în vedere şi evaluarea Comisiei Europene, care estimeaza un deficit in baza ESA95 de 3,6% din PIB pentru anul 2012, Consiliul Fiscal considera ca masuri suplimentare de consolidare fiscala ar putea fi necesare pentru respectarea termenului 2012 ca data limită de ajustare a deficitului excesiv.

Venituri bugetare

Nivelul veniturilor bugetare ca procent in PIB este proiectat in SFB sa creasca in perioada de referinta de la un nivel de 33,6% din PIB in anul 2011, pana la 33,9% din PIB in anul 2014 pe seama cresterii semnificative a absorbtiei fondurilor europene post-aderare.

Astfel, in timp ce ponderea in PIB a veniturilor fiscale (exclusiv contributiile sociale) ramane constanta la 19,1% pe orizontul de prognoza, nivelul proiectat al veniturilor din fonduri structurale creste de la 1,4% din PIB in anul 2011, la 2,8% din PIB in anul 2014.

Consiliul fiscal apreciaza ca fiind realista traiectoria prognozata pe termen mediu a veniturilor fiscale şi a celor din contribuţii sociale, însă reiterează recomandările anterioare referitoare la respectarea principiului transparenţei statuat de art. 4 al Legii nr. 69/2010. Este necesară in acest sens o prezentare mai detaliată a bazelor macroeconomice şi a elasticităţilor considerate pentru fiecare categorie de venituri, precum şi prezentarea impactului financiar estimat al măsurilor discreţionare deja adoptate ori care urmează a fi adoptate şi alocarea pe ani a acestuia (acolo unde este cazul).

În ceea ce priveşte măsurile legislative ce se intenţionează a fi adoptate pe orizontul de aplicabilitate al strategiei, este inclusă „lărgirea bazei de impozitare în ceea ce priveste impozitul pe profit”, fără a fi precizat care sunt măsurile concrete avute în vedere în vedere în acest sens.

Referitor la taxa pe valoarea adăugată, strategia stipulează “menţinerea actualelor cote de TVA, cu posibilitatea revizuirii cotelor în anii următori în funcţie de evoluţia economiei naţionale”, formulare care nu reprezintă un angajament ferm pentru o anumita conduita de politică fiscală.

Consiliul Fiscal considera ca strategia fiscal bugetara ar trebui sa fie instrumentul esential pentru a asigura coerenta si predictibilitatea politicii fiscale pe termen mediu si, in acest sens, este necesara o definire mai riguroasa a parametrilor care vor afecta nivelul veniturilor bugetare in orizontul de timp de referinta.

SFB 2012-2014 nu include o comparaţie cu varianta anterioară a strategiei care să explice modificarile survenite la nivelul proiectiilor de venituri, aşa cum ar fi trebuit să se întâmple în conformitate cu prevederile art. 20 al LRFB. Comparativ cu varianta precedenta a SFB, in anul 2012, nivelul total al veniturilor bugetare se modifica in sens ascendent cu 370 milioane lei, iar structura veniturilor bugetare inregistreaza modificari semnificative.

Proiectia veniturilor fiscale este majorata cu 233 milioane lei (-1,1 miliarde lei), in principal datorita cresterii proiectiei aferente veniturilor din accize cu 1,5 miliarde lei, compensata partial de reducerea proiecţiei
veniturilor aferente impozitului pe venit cu 555 milioane lei si a celor din TVA cu 390 milioane lei (Anexa 1).

Cheltuielile bugetare

Conform proiectului SFB 2012-2014, reducerea de 2,2 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar pe perioada acoperită de strategia fiscal bugetară este proiectată a se efectua în mare parte pe seama ajustării cheltuielilor bugetare, care sunt prevăzute să scadă cu 1,9 puncte procentuale din PIB în 2014 faţă de 2011.

Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat sunt programate sa se reduca cu 0,7% din PIB pana in anul 2014, insa nu sunt prezentate ipotezele principale care fundamenteaza aceasta traiectorie – castigul mediu in sectorul bugetar si numarul de personal avute in vedere in fiecare an acoperit de strategia fiscal-bugetara.

Singurele informaţii oferite sunt legate de continuarea aplicării până în 2012 a regulii de înlocuire a unui singur angajat la şapte angajaţi ce părăsesc sistemul bugetar.

In plus, noul proiect al strategiei fiscal-bugetare nu ofera informatii cu privire la eventualele cresteri salariale în sectorul bugetar in anul 2012, fiind precizata doar „aplicarea etapizată a Legii-cadru nr.284/2010, astfel încât prin majorări succesive ale salariilor de bază, soldelor/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor lunare de încadrare în plată să se ajungă la nivelul de salarizare stabilit conform anexelor la lege.”, fara a fi mentionat care este procentul de crestere avut in vedere la fundamentarea alocarilor bugetare.

In ipoteza in care se are in vedere cresterea etapizata a salariilor din sectorul bugetar pe parcursul anului 2012, Consiliul Fiscal atrage atentia asupra prevederilor Legii responsabilitatii fiscal-bugetare, conform carora: “Nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia României, republicată, care conduc la creşterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar”.

Un risc substantial pentru respectarea tintelor stabilite pentru fondul de salarii in sectorul bugetar, si implicit pentru traiectoria de reducere a deficitului bugetar in perioada de referinta, este reprezentat de titlurile executorii având ca obiect drepturi de natură salarială obţinute în
instanţă de personalul din sectorul bugetar.

Astfel, suma aferenta titlurilor executorii obţinute de personalul bugetar până la 31 decembrie 2010, se ridica la 7,4 miliarde lei (exclusiv inflatia), iar cadrul normativ in vigoare (O.U.G. nr.71/2009 modificata prin OUG 45/2010) prevede plata esalonata a acestei sume pe o perioada de trei ani incepand cu anul 2012 cand ar trebui platita
o transa de 34% din suma totala (inclusiv inflatia) - 3,0 miliarde lei, reprezentând 0,5% din produsul intern brut estimat pentru anul 2012.

Având în vedere impactul bugetar major in anul 2012 si pe termen mediu, Consiliul Fiscal recomanda o abordare prudenta a deciziei de acordare a cresterilor salariale in sectorul bugetar pana la clarificarea modului in care va fi esalonata plata sumei aferente titlurilor executorii
având ca obiect drepturi de natură salarială.

Conform SFB 2012-2014, atingerea tintei de deficit bugetar in anul 2012 depinde de reducerea semnificativa a cheltuielilor cu ”alte transferuri”, fara însă a fi explicate masurile concrete care vor asigura aceasta ajustare. Astfel, aceste cheltuieli sunt prevazute a se diminua cu 0.8% din PIB fata de anul 2011, pana la un nivel de 2,2% din PIB..

De asemenea, SFB 2012-2014 nu include distributia cheltuielilor bugetului general consolidat in clasificatie functionala – pe principalele sectoare (educatie, sanatate, transporturi etc.) – cu toate ca LRFB mentioneaza obligativitatatea prezentarii acestor informatii.

Concluzii

Eforturile importante de ajustare fiscal-bugetara intreprinse in ultimii ani au inversat trendul nesustenabil conturat in anii premargatori declansarii crizei economice si financiare internationale si au plasat România pe o traiectorie compatibila cu realizarea obiectivelor asumate pe termen mediu, creand astfel premisele unei creşteri economice durabile.

In opinia Consiliului Fiscal, este obligatoriu insa ca in anii urmatori sa se evite derapajele de la o politică fiscal-bugetara strictă si prudenta (cum ar fi reversarea nesustenabila a unor măsuri de ajustare implementate deja) care ar putea conduce la deteriorarea percepţiei de risc faţă de România, mai ales in contextul actual de criza a datoriilor suverane in cazul unor tari la nivel international.

Continuarea eforturilor de consolidare fiscala si a celor din sfera reformelor structurale este necesara nu doar din perspectiva respectării angajamentelor asumate de către România la nivel european si in cadrul acordurilor cu FMI/CE/BM, ci şi din perspectiva asigurării sustenabilităţii finanţelor publice pe termen mediu şi lung, astfel încât politica fiscal bugetară să poată gestiona riscuri şi situaţii neprevăzute fără a fi nevoită să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor şi veniturilor cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic şi social şi să respecte principiul echităţii intergeneraţionale.

În opinia Consiliului Fiscal, balanţa riscurilor în ceea ce priveşte politica fiscal-bugetara in anii urmatori înclină mai degrabă pe partea negativă (un deficit bugetar mai mare decât cel proiectat), chiar dacă activitatea economică este proiectată să accelereze începand cu 2012.

In acest context, in opinia Consiliului Fiscal, SFB 2012-2014 ar trebui sa contina un capitol separat care sa evalueze riscurile care pot afecta prognoza indicatorilor macroeconomici si bugetari, precum si eventualele masuri avute in vedere in ipoteza in care aceste riscuri se materializeaza, mai ales avand in vedere recentele evolutii de pe pietele financiare internationale.

In plus, Consiliul Fiscal recomanda o abordare prudenta a eventualelor cresteri de cheltuieli sociale (salarii in sectorul bugetar, pensii si ajutoare sociale) planificate pentru anii urmatori si considera absolut necesara implementarea unei strategii pe termen mediu de re-echilibrare financiara a bugetelor de asigurari sociale, in special a bugetului de pensii.

(1) Aceasta opinie are la baza proiectul SFB 2012-2014 revizuit fata de proiectul transmis initial de catre Ministerul Finantelor Publice in luna mai 2011

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Opinie



Banca Transilvania implineste 30 de ani

Mesaj top management BT, 16 februarie 2024 Banca Transilvania: Sunt 30 de ani de când creștem în România și de când vedem România crescând Astăzi este ziua Băncii Transilvania. Orice aniversare ne duce cu detalii

De cand si cat de mult ar putea sa scada dobanzile in 2024?

Diminuarea inflatiei ridica intrebarea cu privire la momentul in care ar putea sa inceapa sa scada si dobanda de referinta stabilita de Banca Nationala a Romaniei (BNR) si implicit cele la credite si depozite. Discutiile privind scaderea dobanzii BNR ar putea detalii

Ce responsabilitate au bancile in cazul fraudelor online?

„Am fost victima unei fraude prin Neocapital și mi s-au furat sume importante prin transfer online neautorizat de mine”, ne-a scris un cititor. „Sint grupuri organizate, iar băncile nu au sisteme de securizare eficienta a conturilor detalii

Creditele ipotecare ar putea creste in 2024, estimeaza Banca Transilvania

Banca Transilvania se asteapa ca cererea de credite ipotecare sa creasca in 2024, datorita reducerii dobanzilor si a unei oferte de preturi mai accesibile pe piata rezidentiala, conform declaratiilor directorului bancii, Omer Tetik. ”Creșterea detalii

 



 

Ultimele Comentarii