Banca Nationala a Romaniei (BNR) | Noutati BNR

Minuta BNR din 9 februarie 2022: PIB-ul ar putea decelera considerabil in 2022 si 2023

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2022-02-21 20:09

"După ce a atins probabil o dinamică foarte înaltă din perspectivă istorică în 2021, dar semnificativ inferioară celei previzionate anterior, creșterea economică este așteptată să decelereze considerabil în 2022 și 2023, și mai pronunțat decât s-a anticipat în noiembrie 2021, inclusiv în condițiile unor efecte expansioniste ceva mai temperate anticipate din partea absorbției de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU", se arata in minuta sedintei de politica monetara a BNR din 9 februarie 2022.

"Evoluția implică valori mult mai joase ale excedentului de cerere agregată pe orizontul prognozei față de cele estimate anterior și care se restrâng gradual de la mijlocul anului curent, până aproape de anulare la finele orizontului prognozei, chiar și în condițiile unei dinamici sensibil mai scăzute a PIB potențial.

S-a sesizat că determinantul major al avansului PIB va rămâne consumul privat, în condițiile anticipării unei creșteri relativ robuste a acestuia pe orizontul proiecției, doar ceva mai temperate decât s-a previzionat anterior, inclusiv pe fondul majorării în acest an a transferurilor sociale și a salariului minim brut pe economie, dar și în contextul ascensiunii ratei inflației, al creșterii treptate a ratelor dobânzilor bancare și al progresului consolidării fiscale", se mai arata in minuta BNR.

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 9 februarie 2022

Data publicării: 21 februarie 2022

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind evoluția recentă a dinamicii prețurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a crescut peste așteptări în decembrie 2021, la 8,19 la sută, de la 7,80 la sută în noiembrie, urcând și mai mult peste intervalul țintei și mărindu-se față de finele anului 2020 cu 6,13 puncte procentuale. O proporție de 80 la sută din creșterea din 2021 a venit însă din majorarea prețurilor la gaze naturale, energie electrică și combustibili, iar jumătate din aportul de doar 15 la sută adus de inflația de bază a aparținut alimentelor procesate, au remarcat membrii Consiliului, punctând avansul mult mai modest al ratei anuale a inflației CORE2 ajustat, care a ajuns la 4,7 la sută în decembrie 2021, de la 3,3 la sută în decembrie 2020. S-a subliniat, din nou, că responsabile de evoluția inflației din România sunt șocurile globale pe partea ofertei, care au antrenat o ascensiune puternică a inflației la nivel mondial în 2021, și mult peste țintele de inflație ale băncilor centrale, inclusiv în numeroase țări europene. Pe plan intern, impactul acestora a fost potențat de liberalizarea la începutul anului trecut a pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici, au reiterat mai mulți membri ai Consiliului.

S-a observat că noua creștere consemnată de rata anuală a inflației în trimestrul IV - de la nivelul de 6,29 la sută din septembrie -, a fost semnificativă, dar mai modestă decât cea din trimestrul anterior, în condițiile plafonării și compensării prețurilor la energie pentru populație începând cu luna noiembrie. Ea a avut ca determinanți majori tot componente exogene ale IPC, cu precădere majorări suplimentare de prețuri la gaze naturale și energie electrică, precum și la combustibili, preponderent pe seama categoriei non-benzină și motorină.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat ușor creșterea în acest interval, inclusiv în raport cu previziunile, mărindu-se cu 1,1 puncte procentuale, dar, în principal, ca urmare a noilor creșteri generalizate înregistrate pe segmentul alimentelor procesate, pe fondul scumpirii materiilor prime, a energiei și a transportului. Contribuțiile aduse de subcomponenta mărfurilor nealimentare și de cea a serviciilor au fost, și de această dată, mult mai reduse, chiar și în condițiile unei game relativ largi de produse și servicii ce au continuat să consemneze mici creșteri de prețuri, cel mai probabil în corelație cu mărirea costurilor de producție pe plan extern, dar și intern, inclusiv în contextul valului patru al pandemiei.

În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că și această accelerare a creșterii ratei anuale a inflației de bază este atribuibilă șocurilor adverse pe partea ofertei, mai ales celor externe, ale căror efecte directe și indirecte au fost potențate de cotele tot mai ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de ponderea însemnată a bunurilor importate în coșul de consum. În discuții, au fost evidențiate creșterile pronunțate consemnate în ultimele luni de prețurile producției industriale la nivel european și pe plan intern – sub influența majorării costurilor cu energia, transportul și cu alte materii prime, inclusiv agroalimentare, precum și ca efect al problemelor persistente în lanțurile globale de valoare adăugată –, ce se pot transfera, cu un anumit decalaj de timp, dar și în funcție de situația cererii, asupra prețurilor cvasi-totalității bunurilor și serviciilor de consum, inclusiv prin intermediul importurilor. Totodată, au fost reliefate recentele revizuiri semnificative în sens ascendent ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici, dar și creșterea mult mai lentă a celor pe termen mai lung, precum și tendința de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor, reflectată de intrarea și adâncirea în teritoriul negativ a dinamicii salariului mediu net real, în ultimele luni.

Referitor la poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă încetinirea creșterii economiei în trimestrul III 2021 la 0,4 la sută, de la 1,5 la sută în trimestrul II, evoluție contrară previziunilor și care implică restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei anticipate în noiembrie 2021, dată fiind inclusiv revizuirea notabilă în jos a datelor statistice privind dinamica economiei în semestrul I 2021.

Se reconfirmă, de asemenea, scăderea semnificativ peste așteptări a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III - la 7,4 la sută, de la 13,9 la sută în trimestrul II -, precum și determinanții majori ai menținerii acesteia la o valoare totuși ridicată din perspectivă istorică, au sesizat unii membri ai Consiliului. Aportul majoritar a aparținut, astfel, consumului gospodăriilor populației, iar o contribuție neuzual de mare a fost adusă de variația stocurilor, în timp ce formarea brută de capital fix a suferit un mic declin în termeni anuali, în premieră pentru ultimele 11 trimestre, ceva mai accentuat decât în seria precedentă de date. Și contribuția exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ față de trimestrul precedent și marginal mai mult decât s-a estimat anterior, chiar și în condițiile scăderii ușor mai pronunțate a variației anuale a exporturilor de bunuri și servicii în raport cu cea evidențiată în cazul importurilor. Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă puternic creșterea în termeni anuali, ca efect al evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor importurilor.

În ceea ce privește perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o nouă încetinire a creșterii economice în trimestrul IV 2021, urmată de o reaccelerare minoră în trimestrul I 2022, în contextul valurilor pandemice succesive, al crizei energetice și al blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, implicând pe ansamblul perioadei o decelerare sensibil mai pronunțată a dinamicii PIB decât cea previzionată în noiembrie 2021, mai ales în termeni anuali. Evoluțiile fac posibilă doar o creștere marginală a excedentului de cerere agregată în acest interval și la o valoare semnificativ mai joasă decât cea indicată de prognoza anterioară.

S-a observat că, potrivit celor mai recenți indicatori cu frecvență ridicată, scăderea dinamicii anuale a PIB din trimestrul IV 2021 este probabil determinată prioritar de consumul privat și, într-o mai mică măsură, de formarea brută de capital fix, ale căror variații anuale descendente continuă să reflecte totuși și efecte de bază consistente. În cazul exportului net este însă posibilă o nouă ameliorare a aportului negativ la avansul PIB, în condițiile în care prelungirea în intervalul octombrie-noiembrie a decalajului nefavorabil dintre dinamica în descreștere a exporturilor de bunuri și servicii și cea a importurilor s-a datorat în totalitate evoluției adverse a prețurilor externe. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să-și accelereze creșterea în termeni anuali, iar cel de cont curent și-a reamplificat considerabil dinamica anuală, inclusiv cu aportul deteriorării balanței veniturilor secundare, majorându-se pe ansamblul primelor 11 luni din 2021 cu 57 la sută față de nivelul cumulat în perioada similară a anului trecut. Evoluțiile au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, fiind atribuibile doar în mică măsură unor factori conjuncturali, cât mai ales unor cauze structurale de natură a afecta competitivitatea externă a economiei.

Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au convenit că aceasta a resimțit în trimestrul IV 2021 influențe venite din blocajele persistente în lanțuri globale de aprovizionare și din costurile crescute cu energia și cu alte materii prime, precum și din valul patru al pandemiei. S-a arătat că efectivul salariaților din economie și-a cvasi-stopat creșterea în octombrie-noiembrie, iar rata șomajului BIM s-a mărit în decembrie la 5,4 la sută, după stagnarea timp de câteva luni la nivelul de 5,2 la sută – situat foarte ușor deasupra celui prepandemic, dar vizibil peste minimul istoric atins la jumătatea anului 2019, conform seriei revizuite de date istorice. Totodată, dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut nominal a avansat doar marginal în octombrie-noiembrie în raport cu media trimestrului III și exclusiv pe seama evoluțiilor din sectorul bugetar, dată fiind și creșterea în acest interval a apelului firmelor la scheme de reducere a programului de lucru.

Deficitul de forță de muncă și-a accelerat însă creșterea în prima lună din 2022 – urcând suplimentar peste media istorică, dar rămânând încă semnificativ sub vârful atins în 2019 –, iar sondaje de specialitate relevă intenții mai solide de angajare pe orizontul apropiat de timp, deși divergente la nivel sectorial, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului. S-a apreciat că un astfel de context poate induce presiuni în renegocierile salariilor derulate în debutul acestui an, cel puțin în cazul sectoarelor confruntate cu penurie cronică de personal, inclusiv pe fondul ascensiunii alerte a ratei inflației. Au fost evocate și influențele, relativ modeste totuși, venite din majorarea salariului minim brut pe economie, dar și efectele de sens opus probabil generate de politica salarială din sectorul public prefigurată pentru acest an.

Totodată, în perspectivă apropiată persistă incertitudini notabile legate de evoluțiile de pe piața muncii, au susținut membrii Consiliului, indicând ca surse blocajele în lanțurile de producție și aprovizionare, ce tind totuși să se relaxeze gradual, precum și costurile foarte mari cu energia și materiile prime, de natură a afecta major activitatea în unele ramuri, dar și faza încă ascendentă a noului val pandemic, provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron. Riscurile induse de această variantă sunt totuși atenuate de virulența ei mai redusă, alături de severitatea mai scăzută a restricțiilor asociate, inclusiv în multe state europene, precum și de capacitatea crescută a firmelor de a funcționa într-un asemenea context și de măsurile guvernamentale prelungite vizând păstrarea relațiilor de muncă, au considerat mai mulți membri ai Consiliului.

Pe orizontul mai îndepărtat de timp, incertitudini sunt asociate și capacității unor firme de a rămâne viabile după sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum și în contextul costurilor mărite cu energia și transportul, dar și al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente. Importante pentru situația viitoare a pieței muncii rămân, totodată, efectele procesului de digitalizare și automatizare pe plan intern și internațional, accelerat de izbucnirea pandemiei, precum și implicațiile recursului în creștere al angajatorilor la lucrători extracomunitari.

În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au observat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas relativ constante ulterior majorării ratei dobânzii de politică monetară, la niveluri apropiate maximelor ultimilor doi ani. În același timp, randamentele titlurilor de stat și-au cvasi-stopat mișcarea general ascendentă, menținându-se totuși semnificativ deasupra celor continuu crescătoare din regiune, îndeosebi în cazul maturităților mai lungi.

Totodată, pe fondul ameliorării temporare a sentimentului pieței financiare internaționale, cursul de schimb leu/euro a consemnat o ușoară ajustare descendentă în ianuarie, dar mult mai modestă decât cele evidențiate în regiune, în condițiile majorărilor mai mari ale ratelor dobânzilor-cheie efectuate de către băncile centrale. Inclusiv în acest context, riscurile la adresa ratei de schimb a leului sunt ridicate, și cu potențiale implicații adverse asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenționat membrii Consiliului, evocând dezechilibrul extern în accentuare și incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum și perspectiva normalizării mai rapide a conduitei politicii monetare de către bănci centrale majore, în principal de către Fed, dar și situația geopolitică Rusia-Ucraina.

Membrii Consiliului au remarcat și dinamica anuală în continuă creștere a creditului acordat sectorului privat, care a ajuns în decembrie la 14,8 la sută, pe seama accelerării creșterii componentei în lei la 19,6 la sută, inclusiv cu susținerea programelor guvernamentale. Au fost, de asemenea, punctate fluxul consistent, apropiat de maximul istoric, consemnat de creditele în lei pentru locuințe și cel în creștere semnificativă de pe segmentul societăților nefinanciare, precum și majorarea la 72,4 la sută a ponderii în total a soldului creditului în monedă națională.

În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au discutat îndelung noul scenariu de prognoză, arătând că, în contextul datelor disponibile și al reglementărilor în vigoare, acesta evidențiază o înrăutățire considerabilă a perspectivei inflației, aproape exclusiv pe termen scurt.

Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să-și accentueze puternic creșterea în trimestrul II 2022 - până la 11,2 la sută în iunie, comparativ cu 8,6 la sută în proiecția precedentă -, și să descrească doar gradual pe parcursul următoarelor trei trimestre, pe o traiectorie mult superioară celei previzionate anterior, rămânând în decembrie 2022 la 9,6 la sută, față de 5,9 la sută în prognoza precedentă. Ea este însă așteptată să cunoască o ajustare descendentă relativ abruptă în prima parte a anului viitor, pe fondul unor ample efecte de bază, și să reintre în trimestrul IV 2023 în interiorul intervalului țintei, doar ușor mai târziu decât s-a anticipat anterior, coborând în decembrie la 3,2 la sută, marginal sub nivelul indicat de prognoza din noiembrie 2021.

Responsabile de noua înrăutățire considerabilă a perspectivei inflației continuă să fie exclusiv șocuri adverse pe partea ofertei, îndeosebi externe, au subliniat în repetate rânduri membrii Consiliului. S-a observat că principalele efecte inflaționiste suplimentare sunt așteptate să vină din majorări mult mai ample ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, ce se vor evidenția pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici; ele vor fi probabil succedate de câteva mici creșteri în semestrul II 2022, justificate de reînnoiri ale contractelor de furnizare, și vor fi acompaniate de influențe suplimentare, însă mult mai modeste, anticipate din partea celorlalte componente exogene ale IPC – combustibili, produse din tutun, prețuri administrate și LFO.

În contextul schemelor de compensare prezumate a fi aplicate până în luna martie 2022, rata anuală a inflației este așteptată să scadă foarte ușor în intervalul ianuarie-martie, dar să consemneze un salt amplu și să atingă un vârf în luna aprilie, odată cu revenirea prețurilor la nivelurile prevăzute în contracte, au remarcat membrii Consiliului. S-a admis, însă, că există mari incertitudini în ceea ce privește caracteristicile viitoare ale măsurilor de sprijin, fiind posibilă, printre altele, prelungirea cu încă trei luni a schemei curente de compensare și plafonare a prețurilor, potrivit informațiilor din spațiul public. Dar, chiar și într-un asemenea scenariu ipotetic, rata anuală a inflației ar putea să urce la un nivel de două cifre în trimestrul III 2022, iar abaterea ei semnificativă de la intervalul țintei este de așteptat să se prelungească cu încă un trimestru, comparativ cu scenariul de bază, au observat membrii Consiliului.

În același timp, s-a arătat că incertitudini mari continuă să fie asociate modului de evaluare și de includere în calculul IPC a impactului schemelor de sprijin. Totodată, s-a convenit că balanța integrală a riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată ușor în sens ascendent pe termen scurt, în principal în cazul prețurilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare, inclusiv pe fondul situației geopolitice Rusia-Ucraina.

În acest context, membrii Consiliului s-au arătat foarte preocupați de perspectiva creșterii ratei anuale a inflației la un nivel de două cifre în trimestrul II – pentru prima dată in istoria strategiei de țintire directă a inflației a BNR –, precum și de probabila menținere a dinamicii inflației mult deasupra intervalului țintei până spre mijlocul anului viitor. S-a apreciat în mod unanim că o asemenea evoluție reclamă creșterea pasului de majorare a ratei dobânzii-cheie, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a prevenirii declanșării unei creșteri autoîntreținute a nivelului general al prețurilor de consum - eventual printr-o spirală salarii-prețuri -, dar și din perspectiva credibilității băncii centrale. În același timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaționiste directe ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mai lung.

Din partea factorilor fundamentali, sunt însă de așteptat presiuni inflaționiste mult mai modeste decât în prognoza precedentă și în atenuare treptată începând cu semestrul II 2022, au concluzionat membrii Consiliului, date fiind valorile considerabil mai mici ale excedentului de cerere agregată anticipate pe orizontul prognozei, în condițiile recentelor revizuiri semnificative în jos ale datelor statistice și previziunilor privind creșterea PIB în 2021, dar și în 2022 și 2023.

În schimb, inflația de bază va recepta probabil și pe termen scurt efecte directe și indirecte relativ mai puternice venite din șocuri pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, mai cu seamă din creșterea cotațiilor mărfurilor agroalimentare și energetice, dar și din disfuncționalități în lanțurile de producție și aprovizionare, ce vor fi potențate, pe mai departe, de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de dimensiunea însemnată a importurilor. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va continua probabil să crească până la un maxim de 5,3 la sută la finele trimestrului I 2022, vizibil deasupra vârfului de 4,8 la sută anticipat anterior, pentru ca în a doua parte a anului curent să se înscrie pe o traiectorie descendentă ceva mai pronunțată decât în previziunile precedente și să coboare la finele orizontului proiecției la 3,2 la sută, marginal sub nivelul prognozat în noiembrie.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că după ce a atins probabil o dinamică foarte înaltă din perspectivă istorică în 2021, dar semnificativ inferioară celei previzionate anterior, creșterea economică este așteptată să decelereze considerabil în 2022 și 2023, și mai pronunțat decât s-a anticipat în noiembrie 2021, inclusiv în condițiile unor efecte expansioniste ceva mai temperate anticipate din partea absorbției de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluția implică valori mult mai joase ale excedentului de cerere agregată pe orizontul prognozei față de cele estimate anterior și care se restrâng gradual de la mijlocul anului curent, până aproape de anulare la finele orizontului prognozei, chiar și în condițiile unei dinamici sensibil mai scăzute a PIB potențial.

S-a sesizat că determinantul major al avansului PIB va rămâne consumul privat, în condițiile anticipării unei creșteri relativ robuste a acestuia pe orizontul proiecției, doar ceva mai temperate decât s-a previzionat anterior, inclusiv pe fondul majorării în acest an a transferurilor sociale și a salariului minim brut pe economie, dar și în contextul ascensiunii ratei inflației, al creșterii treptate a ratelor dobânzilor bancare și al progresului consolidării fiscale.

În cazul formării brute de capital fix sunt posibile dinamici semnificativ mai modeste decât în prognoza precedentă, cu precădere în anul curent, însă superioare mediei anilor pre-pandemie, au remarcat membrii Consiliului, date fiind probabila creștere a cheltuielilor publice de capital, inclusiv cu aportul fondurilor europene, și prezumatul efect de antrenare exercitat asupra sectorului privat, dar și influențele inhibitoare venite din scumpirea materialelor de construcții și a energiei, precum și din blocaje în lanțuri de producție și din relativa înăsprire a condițiilor financiare.

Din partea exportului net, se anticipează, în schimb, un impact contracționist minor, atât în 2022, cât și în 2023, și în scădere considerabilă față de 2021. Perspectiva deficitului de cont curent consemnează însă o relativă înrăutățire, în condițiile în care ponderea acestuia în PIB și-a accentuat probabil peste așteptări creșterea în 2021, depășind și mai mult standardele europene, iar în 2022 și 2023 este așteptată să cunoască doar mici corecții descendente, inclusiv pe fondul persistenței unor constrângeri asupra producției interne și a unei dinamici nefavorabile a prețurilor materiilor prime și mărfurilor pe piața internațională. Perspectiva a fost considerată deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului și cu potențiale implicații adverse asupra inflației, dar și asupra sustenabilității creșterii economice.

În același timp, s-a apreciat că criza energetică – posibil agravată de conflictul Rusia-Ucraina -, împreună cu blocajele în lanțurile de producție și aprovizionare continuă să reprezinte surse majore de incertitudini și riscuri, prin impactul potențial exercitat la nivel global/european, precum și pe plan intern, asupra cererii de consum și asupra activității și planurilor de investiții ale firmelor, de natură să afecteze evoluția pe termen scurt a cererii agregate, dar și potențialul de creștere a economiei pe un orizont mai îndelungat de timp.

Totodată, membrii Consiliului și-au reiterat preocupările legate de perspectiva absorbției fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, reliefând atât condițiile stricte ce trebuie îndeplinite pentru accesarea acestora, cât și importanța lor majoră pentru realizarea reformelor structurale și investițiilor necesare economiei românești, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului consolidării bugetare graduale.

S-a considerat că incertitudini continuă să decurgă și din evoluția pandemiei, în contextul fazei încă ascendente a actualului val pandemic, provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, mai puțin virulentă, totuși, și implicând o severitate mai scăzută și în atenuare a restricțiilor asociate, inclusiv în multe state europene.

Conduita politicii fiscale rămâne, însă, o sursă semnificativă de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, au convenit membrii Consiliului, evidențiind, pe de o parte, deficitul bugetar inferior țintei înregistrat în 2021, iar, pe de altă parte, cerința continuării consolidării fiscale corespunzător angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și global, marcat de criza energetică și de tensiuni geopolitice, precum și de tendința de înăsprire a condițiilor de finanțare.

În aprecierea unanimă a membrilor Consiliului, contextul analizat justifică majorarea cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, pentru ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și pentru stimularea economisirii, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

Totodată, s-a considerat a fi necesară păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și a fost reiterată importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută, de la 2,00 la sută. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,50 la sută, de la 3,00 la sută și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,50 la sută, de la 1,00 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Taguri: Banca Nationala a Romaniei (BNR)  dobanda de politica monetara  Produsul Intern Brut (PIB)  banca  inflatia  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Noutati BNR



Inflatia este un fenomen european si global, arata BNR

"Dinamicile înalte și în creștere ale inflației sunt un fenomen european și chiar global, iar accelerări substanțiale au avut loc recent în multe țări din Europa și în SUA, inclusiv la nivelul inflației de bază, în condițiile unei situații detalii

Bancile vor fi testate la atacurile cibernetice, conform unui nou regulament BNR

Regulamentul BNR prevede realizarea unor teste controlate, pe mediul de producție, prin care se simulează atacuri de natură cibernetică din partea unor entități avansate și persistente, inclusiv grupări de crimă organizată sau actori statali, pe baza unei metodologii detalii

Regulamentul nr. 7/2022 pentru modificarea Regulamentului BNR nr. 2/2012 privind Centrala Riscului de Credit

Regulament nr. 7 din 21.apr.2022
Monitorul Oficial, Partea I 390 21.apr.2022
Intrare în vigoare la 1.iun.2022 Regulamentul nr. 7/2022 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 detalii

Centrala Riscului de Credit (CRC) din cadrul BNR - prezentare

Centrala Riscului de Credit (CRC) Prezentare Centrala Riscului de Credit - CRC (fostă Centrala Riscurilor Bancare) reprezintă o structură specializată în colectarea, stocarea şi centralizarea informaţiilor privind expunerea fiecărei persoane detalii

 



 

Ultimele Comentarii