BANCI | Noutati BNR

Explozia inflatiei a spart, pentru prima data, unanimitatea voturilor conducerii BNR in decizia de majorare a dobanzii cu doar 0,25 puncte

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2021-11-19 18:56

Explozia inflatiei a spart, pentru prima data, unanimitatea voturilor conducerii Bancii Nationale a Romaniei (BNR) in decizia de majorare a dobanzii de politica monetara cu doar 0,25 puncte, la jumatate fata de asteptarile analistilor, de 0,5 puncte.

BNR explica, in minuta sedintei din 19 noiembrie 2021, ca a decis, in majoritate, sa nu majoreze prea mult dobanda pentru a nu afecta cresterea economica:

"O eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele directe tranzitorii ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mai lung."

Astfel ca 7 dintre membrii Consiliului de Administratie au votat pentru o crestere de 0,25 puncte, la 1,75%, in timp ce doi au dorit o majorare de 0,5 puncte, la 2%.

Iata explicatiile BNR:

"Membrii Consiliului au convenit că actuala conjunctură reclamă o nouă majorare a ratei dobânzii de politică monetară, în contextul normalizării treptate a conduitei politicii monetare, în vederea readucerii și menținerii ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într o manieră care să continue să contribuie la o creștere economică sustenabilă.

Majoritatea membrilor Consiliului au susținut majorarea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, având în vedere natura șocurilor responsabile de înrăutățirea substanțială a evoluției recente și viitoare a inflației totale și a celei de bază, precum și perspectiva creșterii mult mai lente și la valori sensibil mai joase decât s-a anticipat anterior a excedentului de cerere agregată, implicit a presiunilor lui inflaționiste, pe orizontul scurt și mediu de timp. S-a arătat că o creștere graduală a ratei dobânzii-cheie este justificată și de incertitudinile mari asociate acțiunii viitoare a factorilor fundamentali ai inflației și de riscurile predominant în sens descendent induse de acestea la adresa perspectivei pe termen mediu a inflației – cea care poate fi vizată de instrumentele politicii monetare.

S-a discutat și o majorare cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii-cheie, având ca principale argumente amplitudinea revizuirii în sens ascendent a pattern-ului anticipat al inflației și prevalența riscurilor în sus la adresa acestuia decurgând din șocurile pe partea ofertei, precum și recenta abordare a unor bănci centrale din regiune și nivelul real al ratelor dobânzilor, alături de calendarul ședințelor de politică monetară ale Consiliului, ce implică un decalaj relativ mai mare de timp între actuala și următoarea ședință de politică monetară. Unii membri ai Consiliului au înclinat înspre aceasta.

Panta ascendentă vizibil mai prelungită a noii traiectorii anticipate a ratei anuale a inflației a fost considerată un argument suplimentar în favoarea unui pas de 0,25 puncte procentuale, în condițiile actualei cadențe crescute de ajustare a ratei dobânzii-cheie în raport cu practica tradițională – importantă din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și armonizată cu abordările din regiune. Au fost, de asemenea, subliniate implicațiile favorabile asupra transmisiei și predictibilității politicii monetare, precum și importanța și relevanța semnalului dat, atât economiei reale, cât și piețelor financiare, prin menținerea constantă a pasului de majorare a ratei dobânzii de politică monetară, în actuala conjunctură.

În același timp, s-a arătat că păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și extinderea la ±0,75 puncte procentuale a coridorului ratelor dobânzilor - ca primă etapă de normalizare a amplitudinii acestuia -, sunt de natură să consolideze tendința crescătoare a principalelor cotații de pe piața monetară interbancară, chiar și în condițiile fluctuației ample de lichiditate probabil antrenată de factorii autonomi spre finele anului, precum și în contextul unei posibile revizuiri a așteptărilor operatorilor privind pasul de ajustare a ratei dobânzii-cheie.

Totodată, a fost reiterată importanța unei monitorizări atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu. În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis cu majoritate de voturi - 7 voturi pentru, 2 voturi împotrivă - majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută, de la 1,50 la sută; doi membri ai Consiliului au votat majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută.

S-a subliniat în numeroase intervenții necesitatea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, inclusiv din perspectiva credibilității băncii centrale, printr-o nouă reacție a politicii monetare. În același timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele directe tranzitorii ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mai lung."

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 9 noiembrie 2021

Data publicării: 19 noiembrie 2021

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind evoluția recentă a dinamicii prețurilor de consum, membrii Consiliului au evidențiat noua creștere deasupra intervalului țintei consemnată în luna septembrie de rata anuală a inflației, care a urcat la 6,29 la sută, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25 la sută în august și 3,94 la sută în iunie. S-a remarcat că accelerarea ascensiunii ei în trimestrul III a fost antrenată mai cu seamă de componente exogene ale IPC, la fel ca în prima jumătate a anului, și că principala contribuție a aparținut de această dată creșterii consistente a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice în luna iulie, la care s-au adăugat influențe venite din continuarea scumpirii combustibililor, precum și din majorarea semnificativă a prețurilor legumelor în luna septembrie, localizată totuși la nivelul anumitor produse.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat peste așteptări mersul ascendent în trimestrul III, mărindu-se la 3,6 la sută în septembrie, de la 2,9 la sută în iunie. Aproape jumătate din avans a venit însă din creșteri cvasi-generalizate înregistrate pe segmentul alimentelor procesate, prioritar sub impactul scumpirii consistente a materiilor prime pe piața internațională și al măririi costurilor cu energia și transportul, iar o altă proporție însemnată a fost determinată de creșterea tarifelor polițelor RCA în luna septembrie, au observat membrii Consiliului. Totodată, contribuțiile aduse de alte categorii de servicii și de mărfurile nealimentare au fost relativ modeste, deși sfera acestora s-a extins ușor, probabil în corelație cu majorarea generalizată a costurilor de operare ale agenților economici, inclusiv în contextul pandemiei, precum și cu accentuarea marginală a deprecierii în termeni anuali a leului față de euro în trimestrul III.

În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că accelerarea recentă a creșterii ratei anuale a inflației de bază este atribuibilă șocurilor adverse pe partea ofertei, mai ales celor externe, ale căror efecte directe și indirecte au fost potențate pe plan intern de cererea sporită de bunuri și servicii manifestată ulterior relaxării restricțiilor de mobilitate și de ascensiunea așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.

Au fost subliniate creșterile accentuate consemnate în ultimele luni de prețurile producției industriale la nivel global și european, dar și pe plan intern - sub influența urcării abrupte a prețurilor energiei, altor materii prime și transportului, dar și ca efect al crizei semiconductorilor și al altor blocaje persistente în lanțurile de producție și aprovizionare -, de natură să afecteze pe un anumit orizont de timp prețurile cvasi-totalității bunurilor și serviciilor destinate consumului, inclusiv prin intermediul importurilor. Au fost, de asemenea, semnalate ajustările ascendente semnificative ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici, însoțite doar de o ușoară creștere a celor pe termen mai lung, precum și dinamica anuală încă solidă a venitului disponibil real, dar în scădere considerabilă, inclusiv pe fondul frânării puternice a creșterii anuale a salariului mediu net real.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că cea de-a doua variantă provizorie a datelor statistice arată o încetinire mai atenuată a creșterii economiei în trimestrul II decât cea estimată anterior, la 1,9 la sută, ce implică depășirea mai evidentă în acest interval a nivelului PIB pre-pandemie, precum și mărirea excedentului de cerere agregată ușor peste valoarea prognozată în luna august. În același timp, se evidențiază o majorare mai pronunțată a dinamicii anuale a PIB în trimestrul II pe fondul efectului de bază asociat declinului său amplu din perioada similară a anului trecut - la 13,9 la sută, de la -0,2 la sută în trimestrul I -, suținută de toate componentele majore ale cererii agregate, dar în proporții considerabil diferite și ușor modificate față de estimările precedente.

Astfel, un aport aproape majoritar a fost adus de consumul gospodăriilor populației, secondat la mică distanță de cel al variației stocurilor, în timp ce contribuției modeste venite din partea formării brute de capital fix i s-a alăturat, în contextul noii serii de date, cea aparținând consumului administrației publice. În același timp, se reconfirmă diminuarea aportului negativ al exportului net la dinamica anuală a PIB în trimestrul II, deși ceva mai modestă decât se estimase anterior, în condițiile în care creșterea deosebit de amplă a variației anuale a exporturilor de bunuri și servicii a surclasat-o pe cea a importurilor. Soldul negativ al balanței comerciale și-a accentuat însă adâncirea față de perioada similară a anului trecut, în timp ce, sub influența relativei ameliorări a balanțelor veniturilor, dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a redus considerabil față de trimestrul I, dar a rămas superioară valorilor medii din 2019 și 2020.

În ceea ce privește perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o încetinire mai pronunțată a creșterii PIB non-agricultură în a doua parte a anului curent față de previziunile anterioare, ce face posibilă o restrângere a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrară creșterii ușoare anticipate în august. La nivelul de ansamblu al activității economice este totuși de așteptat o reaccelerare marginală a creșterii acesteia în trimestrul III, datorită performanțelor foarte bune ale agriculturii, precum și o scădere relativ mai temperată a dinamicii ei anuale, care rămâne astfel la o valoare deosebit de înaltă din perspectivă istorică.

S-a observat că, potrivit evoluțiilor recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată, dinamica anuală a PIB din trimestrul III este probabil susținută doar de cererea internă – mai consistent de consumul privat și, într-o mai mică măsură, de formarea brută de capital fix -, în timp ce, din partea exportului net este posibilă o contribuție negativă mărită, în condițiile în care exporturile de bunuri și servicii și-au redus vizibil mai pronunțat variația anuală în iulie-august decât importurile. Pe acest fond, deficitul comercial și-a accelerat puternic creșterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent a continuat să se adâncească, depășind pe ansamblul primelor 8 luni ale anului cu peste 55 la sută nivelul înregistrat în perioada similară a anului anterior - tendințe considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, inclusiv în condițiile scăderii progresive a gradului de acoperire a deficitului de cont curent cu investiții străine directe și transferuri de capital.

Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au arătat că evoluțiile au rămas relativ favorabile în primele două luni ale trimestrului III, dar au resimțit influențele acutizării unor probleme de aprovizionare și ale scumpirii energiei, precum și ale incertitudinilor sporite legate de situația epidemiologică. Astfel, efectivul salariaților din economie s-a mărit într-un pas lunar mai temperat decât în prima parte a anului, depășind ușor nivelul pre-pandemie, dar nu și vârful istoric atins în decembrie 2019. Totodată, după scăderea progresivă din semestrul I, rata șomajului BIM a înregistrat mici creșteri în iulie și august, și s-a redus din nou în septembrie la 5,0 la sută – nivel similar celui din iunie -, rămânând astfel vizibil superioară valorilor din perioada pre-pandemie, care s-a caracterizat însă printr-un grad ridicat de încordare a pieței muncii, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului. A fost sesizată și relativa stagnare a ratei locurilor de muncă vacante în primul semestru al anului, reflectând o capacitate relativ redusă a economiei de a crea locuri de muncă, probabil inclusiv pe fondul avansării procesului de automatizare și digitalizare.

Decelerarea creșterii anuale a câștigului salarial în iulie-august, față de media trimestrului II, este atribuibilă totuși efectelor de bază asociate evoluțiilor specifice din anul trecut, marcate și de recursul la programe guvernamentale destinate retenției forței de muncă, au remarcat unii membri ai Consiliului. Totodată, s-a observat că un număr crescut de sectoare de activitate semnalează penurie de forță de muncă calificată/necalificată, inclusiv în contextul emigrației și al necorelării pregătirii forței de muncă cu cerințele angajatorilor, ce pot genera presiuni asupra salariilor, mai ales pe fondul ascensiunii ratei inflației, suplimentar celor venite din majorarea la începutul anului viitor a salariului minim brut pe economie.

În perspectivă apropiată persistă însă incertitudini mari în ceea ce privește evoluțiile de pe piața muncii, au convenit membrii Consiliului, date fiind actuala criză de sănătate publică și imunizarea insuficient de extinsă a populației, alături de înăsprirea recentă a restricțiilor de mobilitate, dar și în contextul acutizării blocajelor în lanțurile globale de aprovizionare, de natură să provoce întârzieri în producție sau chiar sistări ale activității în unele ramuri. Riscurile astfel induse sunt atenuate, totuși, de reactivarea măsurilor guvernamentale vizând păstrarea relațiilor de muncă, precum și de gradul mai redus de severitate a măsurilor restrictive actuale, au susținut mai mulți membri ai Consiliului, evocând și relativa reziliență a intențiilor de angajare pentru trimestrul IV reflectată de cele mai recente sondaje de specialitate.

Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, rămâne însă incertă capacitatea unor firme de a se menține viabile ulterior sistării măsurilor de sprijin guvernamental, dar mai ales în contextul creșterii abrupte a costurilor cu energia, transportul și ale altor materii prime și mărfuri, precum și al sincopelor în aprovizionare și al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente. Deosebit de relevante pentru condițiile viitoare de pe piața muncii continuă să fie, de asemenea, implicațiile probabilei extinderi a digitalizării și automatizării pe plan intern, dar și ale eventualei creșteri a apelului angajatorilor la lucrători din străinătate.

În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au evidențiat ajustările ascendente semnificative consemnate în octombrie de principalele cotații ale pieței monetare interbancare - până la maxime ale ultimelor 17 luni -, sub impulsul dat de majorarea ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul înăspririi condițiilor lichidității și al așteptărilor privind creșterea în continuare a ratei dobânzii-cheie, potențate probabil de evoluțiile din regiune. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat și-au accentuat considerabil parcursul crescător în cazul tuturor maturităților‚ inclusiv în contextul persistenței tensiunilor politice interne și al tendinței ascendente a randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din state dezvoltate și din regiune.

S-a observat că această conjunctură, alături de calmarea volatilității pe piața financiară internațională, a contribuit la menținerea relativ stabilă a cursului de schimb leu/euro pe platoul mai înalt atins la mijlocul lunii septembrie, chiar și în condițiile noilor majorări ale ratelor dobânzilor-cheie efectuate recent de către bănci centrale din regiune. Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân, însă, ridicate, au convenit membrii Consiliului, cu potențiale implicații adverse asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, în contextul incertitudinilor privind consolidarea bugetară alimentate de criza politică și pe fondul trendului de accentuare a dezechilibrului extern.

Membrii Consiliului au punctat noua creștere pe palierul de două cifre consemnată în septembrie de dinamica creditului acordat sectorului privat, în condițiile unei activități intense de creditare în monedă națională, susținută inclusiv de programele guvernamentale, în particular IMM Invest România. Au fost remarcate volumul vizibil majorat al împrumuturilor noi în lei pe segmentul societăților nefinanciare, dar mai ales maximul istoric atins de creditele noi în lei pentru locuințe, în paralel cu menținerea la un nivel înalt, din perspectivă istorică, deși în scădere, a fluxului creditelor în lei pentru consum. Pe acest fond, soldul creditului în monedă națională și-a accelerat creșterea, până la 18,4 la sută în septembrie, iar ponderea lui în total s-a mărit la 71,6 la sută.

În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au observat că pattern-ul anticipat al inflației cunoaște în actualul context o substanțială revizuire suplimentară în sens ascendent, deosebit de accentuată pe termen scurt. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să-și prelungească trendul pronunțat crescător până spre mijlocul anului viitor – urcând la 7,5 la sută în decembrie 2021 și la 8,6 la sută în iunie 2022, mult peste valorile previzionate anterior, de 5,6 la sută, respectiv, 4,2 la sută –, dar să consemneze ulterior o ajustare descrescătoare relativ alertă, coborând în decembrie 2022 la 5,9 la sută și revenind în trimestrul III 2023 în interiorul intervalului țintei, la 3,3 la sută, marginal sub nivelul prognozat în luna august.

Responsabile de noua înrăutățire considerabilă a perspectivei inflației sunt exclusiv șocuri adverse pe partea ofertei, îndeosebi externe, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului. Impactul lor inflaționist este de natură să amplifice considerabil și să prelungească deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, dar să și genereze ulterior efecte de bază dezinflaționiste semnificative, suplimentare celor decurgând din creșterile succesive de prețuri ale produselor energetice și alimentare de pe parcursul primelor trei trimestre ale anului curent.

S-a arătat că principalul resort al actualei revizuiri ascendente sunt noile majorări ample anticipate a fi consemnate de prețurile gazelor naturale și ale energiei electrice în trimestrele IV 2021 și I 2022, pe fondul ascensiunii abrupte a cotațiilor pe piața en-gros autohtonă și pe plan european și global; de asemenea, influențe suplimentare, dar mai modeste, sunt așteptate din partea celorlalte componente exogene ale IPC – combustibili, produse din tutun, prețuri administrate și LFO –, dar și din creșterea cotațiilor altor materii prime, mai ales agro-alimentare și din scumpirea polițelor RCA, resimțite la nivelul inflației de bază.

Măsurile vizând compensarea creșterii și plafonarea prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație prezumate a fi aplicate temporar în cursul acestei ierni vor imprima un caracter fluctuant evoluției ratei anuale a inflației pe orizontul scurt de timp, au remarcat membrii Consiliului, astfel încât după o majorare în octombrie 2021, aceasta este așteptată să scadă în noiembrie și apoi să crească din nou în aprilie 2022, odată cu revenirea prețurilor la nivelurile prevăzute în contracte.

Modul de includere în calculul IPC a impactului schemelor de compensare este însă incert deocamdată, iar balanța integrală a riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, au conchis membrii Consiliului, făcând referire la evoluția cotațiilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare, precum și la blocajele cronice în lanțuri de producție și aprovizionare, de natură să afecteze semnificativ și inflația de bază, inclusiv prin intermediul prețurilor importurilor.

Totodată, membrii Consiliului au convenit că prin creșterea mult mai pronunțată și mai persistentă a ratei anuale a inflației deasupra intervalului țintei, puseul inflationist provocat și amplificat în perspectivă apropiată de șocurile pe partea ofertei riscă să deterioreze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să genereze astfel efecte secundare importante, eventual printr-o spirală salarii-prețuri, având în vedere și tendința de epuizare a caracterului relaxat al pieței muncii. S-a subliniat în numeroase intervenții necesitatea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, inclusiv din perspectiva credibilității băncii centrale, printr-o nouă reacție a politicii monetare. În același timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele directe tranzitorii ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mai lung.

Din partea factorilor fundamentali sunt însă probabile presiuni inflaționiste considerabil mai temperate decât s-a anticipat anterior, deși în intensificare ușoară pe parcursul următoarelor trimestre, au concluzionat membrii Consiliului. Argumentul major l-a constituit perspectiva majorării mult mai lente a excedentului de cerere agregată pe orizontul prognozei și la valori sensibil mai joase decât în proiecția precedentă, în condițiile anticipării unei încetiniri mai evidente a creșterii economice, chiar și în ipoteza atragerii unui volum mai ridicat de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU, de natură să contrabalanseze în bună măsură impactul contracționist al consolidării bugetare, dar și să impulsioneze în viitor dinamica PIB potențial.

Relevante au fost considerate și probabila epuizare recentă a plusului de cerere de bunuri și servicii apărut după relaxarea restricțiilor de mobilitate, precum și impactul exercitat asupra cererii de consum de actualul val pandemic și de scumpirea consistentă a utilităților și alimentelor. A fost, de asemenea, punctată ameliorarea recentă și în perspectivă a structurii cererii agregate în raport cu perioada pre-pandemie, prin creșterea contribuției investițiilor în detrimentul consumului privat, cu implicații inclusiv asupra evoluției viitoare a PIB potențial.

În schimb, inflația de bază va continua să fie mai puternic afectată în perspectivă de șocurile adverse pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, în principal prin efecte directe și indirecte ale ascensiunii cotațiilor mărfurilor agroalimentare și energetice, reflectate și în creșterea așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, precum și pe calea prețurilor importurilor non-energie. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va continua probabil să crească până la un maxim de 4,8 la sută la jumătatea anului viitor, semnificativ deasupra vârfului de 3,5 la sută anticipat anterior, pentru ca apoi să se înscrie pe o traiectorie moderat descendentă și să coboare la finele orizontului proiecției la 3,3 la sută, marginal sub nivelul prognozat în august.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că în anul curent creșterea economică va depăși probabil doar marginal ritmul anticipat anterior și exclusiv datorită performanțelor foarte bune ale agriculturii, iar în 2022 va cunoaște o decelerare relativ mai accentuată, încetinind inclusiv față de anii pre-pandemie, chiar și în condițiile unor efecte expansioniste ceva mai pronunțate așteptate din partea absorbției de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluția implică o creștere mult mai lentă a excedentului de cerere agregată decât cea anticipată în luna august, pe o traiectorie sensibil mai joasă pe întregul orizont de prognoză.

S-a observat că determinantul major al avansului PIB va fi consumul privat, în condițiile anticipării unei dinamici robuste a acestuia pe orizontul proiecției, dar sensibil mai temperate decât s-a previzionat anterior și semnificativ inferioară mediei perioadei 2016-2019, pe fondul efectului de erodare exercitat asupra venitului disponibil real de creșterea ratei inflației și sub impactul consolidării fiscale, cu implicații și asupra sentimentului de încredere al populației.

În schimb, în cazul formării brute de capital fix, este de așteptat un ritm mult superior mediei anilor pre-pandemie și doar ceva mai moderat decât cel previzionat în august, au remarcat membrii Consiliului, în contextul unui volum mărit al cheltuielilor publice de investiții - inclusiv cu aportul fondurilor europene -, și al efectului de antrenare astfel exercitat asupra sectorului privat, dar și al influențelor venite din scumpirea consistentă a materialelor de construcții și a energiei, precum și din blocaje în lanțuri de producție și aprovizionare.

Din partea exportului net este însă probabil un impact contracționist crescut în anul curent, inclusiv în raport cu prognoza anterioară, dar în scădere moderată în 2022, în condițiile unei redresări mai evidente a cererii externe, dar și ale creșterii foarte solide a absorbției interne, impulsionată și de investiții finanțate prin programul Next Generation EU. Îngrijorătoare a fost considerată noua înrăutățire a perspectivei deficitului de cont curent, a cărui pondere în PIB este așteptată să-și accentueze mai puternic trendul ascendent în 2021 decât s-a anticipat anterior, iar în 2022 să se corecteze doar marginal, implicând creșterea ei mai pronunțată deasupra standardelor europene pe orizontul proiecției, cu potențiale efecte adverse asupra inflației, dar și a sustenabilității creșterii economice.

Conduita politicii fiscale rămâne însă o sursă importantă de incertitudini și riscuri la adresa actualelor previziuni, au convenit membrii Consiliului, evidențiind, pe de o parte, dimensiunea relativ scăzută a deficitului bugetar consemnat în primele 9 luni în raport cu perioada similară din 2020, dar și cu ținta stabilită pentru 2021, iar, pe de altă parte, determinanții specifici ai ameliorării execuției bugetare din acest an și plusul de cheltuieli bugetare pe care-l reclamă criza energetică și cea de sănătate publică, alături de necunoscutele privind cea de-a doua rectificare bugetară din anul curent. S-a considerat, că inclusiv în contextul crizei politice, incertitudinile sunt amplificate de indisponibilitatea proiectului de buget pentru 2022, care să certifice accelerarea în perspectivă a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în contextul procedurii de deficit excesiv.

Un grad ridicat de incertitudine caracterizează și perspectiva absorbției fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susținut membrii Consiliului, evocând procedurile de natură juridică și tehnică ce se cer a fi finalizate pentru obținerea prefinanțării din fondurile aferente Planului național de redresare și reziliență, alături de țintele și jaloanele ferme ce condiționează primirea ulterioară a tranșelor de finanțare, dar și capacitatea instituțională și istoricul realizărilor în domeniu ale României.

În același timp, valul patru al pandemiei și măsurile restrictive asociate continuă să genereze incertitudini și riscuri mari la adresa previziunilor, cel puțin în prespectivă apropiată, au arătat membrii Consiliului, în contextul crizei grave de sănătate publică provocate pe plan intern și al potențialelor implicații asupra activității economice și pieței muncii, dar și pe fondul extinderii acestuia în alte state europene, afectate puternic și de criza energetică și de persistența blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare.

Membrii Consiliului au convenit că actuala conjunctură reclamă o nouă majorare a ratei dobânzii de politică monetară, în contextul normalizării treptate a conduitei politicii monetare, în vederea readucerii și menținerii ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într o manieră care să continue să contribuie la o creștere economică sustenabilă.

Majoritatea membrilor Consiliului au susținut majorarea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, având în vedere natura șocurilor responsabile de înrăutățirea substanțială a evoluției recente și viitoare a inflației totale și a celei de bază, precum și perspectiva creșterii mult mai lente și la valori sensibil mai joase decât s-a anticipat anterior a excedentului de cerere agregată, implicit a presiunilor lui inflaționiste, pe orizontul scurt și mediu de timp. S-a arătat că o creștere graduală a ratei dobânzii-cheie este justificată și de incertitudinile mari asociate acțiunii viitoare a factorilor fundamentali ai inflației și de riscurile predominant în sens descendent induse de acestea la adresa perspectivei pe termen mediu a inflației – cea care poate fi vizată de instrumentele politicii monetare.

S-a discutat și o majorare cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii-cheie, având ca principale argumente amplitudinea revizuirii în sens ascendent a pattern-ului anticipat al inflației și prevalența riscurilor în sus la adresa acestuia decurgând din șocurile pe partea ofertei, precum și recenta abordare a unor bănci centrale din regiune și nivelul real al ratelor dobânzilor, alături de calendarul ședințelor de politică monetară ale Consiliului, ce implică un decalaj relativ mai mare de timp între actuala și următoarea ședință de politică monetară. Unii membri ai Consiliului au înclinat înspre aceasta.

Panta ascendentă vizibil mai prelungită a noii traiectorii anticipate a ratei anuale a inflației a fost considerată un argument suplimentar în favoarea unui pas de 0,25 puncte procentuale, în condițiile actualei cadențe crescute de ajustare a ratei dobânzii-cheie în raport cu practica tradițională – importantă din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și armonizată cu abordările din regiune. Au fost, de asemenea, subliniate implicațiile favorabile asupra transmisiei și predictibilității politicii monetare, precum și importanța și relevanța semnalului dat, atât economiei reale, cât și piețelor financiare, prin menținerea constantă a pasului de majorare a ratei dobânzii de politică monetară, în actuala conjunctură.

În același timp, s-a arătat că păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și extinderea la ±0,75 puncte procentuale a coridorului ratelor dobânzilor - ca primă etapă de normalizare a amplitudinii acestuia -, sunt de natură să consolideze tendința crescătoare a principalelor cotații de pe piața monetară interbancară, chiar și în condițiile fluctuației ample de lichiditate probabil antrenată de factorii autonomi spre finele anului, precum și în contextul unei posibile revizuiri a așteptărilor operatorilor privind pasul de ajustare a ratei dobânzii-cheie.

Totodată, a fost reiterată importanța unei monitorizări atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu. În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis cu majoritate de voturi - 7 voturi pentru, 2 voturi împotrivă - majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută, de la 1,50 la sută; doi membri ai Consiliului au votat majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută. Totodată, Consiliul de administrație al BNR a decis cu majoritate de voturi – 6 voturi pentru, 3 voturi împotrivă - extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,50 puncte procentuale, și, în unanimitate, păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Taguri: Banca Nationala a Romaniei (BNR)  dobanda de politica monetara  inflatia  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Noutati BNR



Noua bancnota de 20 lei, cu Ecaterina Teodoroiu, in circulatie din 1 decembrie 2021

Începând cu data de 1 decembrie 2021, Banca Naţională a României (BNR) va pune în circulaţie o bancnotă cu valoarea nominală de 20 lei, anunta BNR intr-un comunicat, in care adauga:  Noua bancnotă va fi prezentată publicului într-o conferință detalii

Sondaj BNR: 11% dintre banci vor sa inaspreasca standardele de creditare

Banca Nationala a Romaniei (BNR) -  Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației Trimestrul III 2021 - Noiembrie 2021 Creditarea companiilor nefinanciare 1.1. STANDARDELE DE detalii

BNR: unele banci inaspresc creditarea firmelor

În contextul reintensificării crizei sanitare și al creșterii incertitudinii legate de evoluția acesteia, instituțiile de credit au păstrat nemodificate standardele de creditare în cazul împrumuturilor acordate companiilor nefinanciare, în timp ce în cazul detalii

Explozia inflatiei a spart, pentru prima data, unanimitatea voturilor conducerii BNR in decizia de majorare a dobanzii cu doar 0,25 puncte

Explozia inflatiei a spart, pentru prima data, unanimitatea voturilor conducerii Bancii Nationale a Romaniei (BNR) in decizia de majorare a dobanzii de politica monetara cu doar 0,25 puncte, la jumatate fata de asteptarile analistilor, de 0,5 puncte. BNR explica, in minuta sedintei din detalii

 



 

Ultimele Comentarii

  • BT pay

    Exact aceiasi problema ca dl Ionescu si dna Jeni am si eu. Daca aveti o solutie va rog? Multumesc ... detalii

  • YOU BRD

    Aplicatia MY BRD este inca functionala, o puteti reinstala din Google Play, App Store sau Windows ... detalii

  • YOU BRD

    Foarte proasta aplicatia.O vreau pe cea veche.Cum pot sa o reinstalez pe cea ... detalii

  • Buna ziua!

    Am instalat bt pay, am introdus numele și nr de telefon, îmi vine mesajul de confirmare prin SMS ... detalii

  • Rambursare anticipata

    Buna seara, Cum pot convinge funcționarul de la banca (in cazul meu BRD), ca rata pe care vreau ... detalii