Banca Nationala a Romaniei (BNR) | Opinie

BNR: economia s-ar putea redresa mai viguros in 2021, dupa criza COVID-19

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2020-08-17 13:31

Economia ar putea cunoaste in 2021 o redresare mai viguroasa decat se anticipa anterior, considera membrii conducerii Bancii Nationale a Romaniei (BNR), in minuta sedintei de politica monetara din 5 august, cand au decis reducerea dobanzii de referinta cu inca un sfert de punct, la 1,5%. 

"Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, s-a arătat că noile evaluări reconfirmă amplitudinea declinului economic anticipat pentru anul curent, evidențiind și o redresare relativ mai viguroasă a economiei în 2021, pe fondul relaxării treptate a restricțiilor de mobilitate fizică, dar și al influențelor venite din programele guvernamentale de sprijin și din condițiile monetare, alături de efectele refacerii treptate a cererii externe. Perspectiva face probabilă închiderea ceva mai alertă a deficitului consistent de cerere agregată deschis brusc în trimestrul II și revenirea gap-ului PIB în teritoriul pozitiv chiar de la începutul anului 2022, ușor mai devreme decât s-a anticipat anterior.

Viteza și traiectoria redresării economiei sunt totuși incerte, depinzând de evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate, precum și de reacția economiei la stimulii fiscali și cei monetari, au conchis membrii Consiliului. Reimpunerea generalizată a unor măsuri drastice de distanțare socială este totuși puțin probabilă, au apreciat unii membri ai Consiliului, iar gradul de adaptare a comportamentului agenților economici la criza de sănătate ar putea crește", se arata in minuta BNR.

Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 5 august 2020

Data publicării: 14 august 2020

În data de 5 august 2020, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României s-a întrunit într-o ședință, la care au fost prezenți următorii membri: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

Examinând datele statistice apărute după ședința de politică monetară din luna mai, membrii Consiliului au convenit că acestea evidențiază, conform așteptărilor, un impact economic sever al pandemiei de coronavirus, cu un vârf de intensitate în luna aprilie, care începe însă să se atenueze din luna mai, pe fondul retragerii graduale a restricțiilor de mobilitate fizică și în contextul susținerii oferite de programele de sprijin guvernamental și de măsurile de politică monetară ale BNR.

S-a arătat că rata anuală a inflației a urcat în iunie ușor deasupra punctului central al țintei, la 2,58 la sută, de la 2,26 la sută în mai, dar a continuat să fie în descreștere față de nivelul de 3,05 la sută atins în martie – chiar mai pronunțată decât cea anticipată –, în condițiile accentuării semnificative a declinului în termeni anuali a prețului combustibililor pe parcursul trimestrului, dar și cu un mic aport al inflației de bază.

Scăderea ratei anuale a inflației CORE2 ajustat a fost totuși minoră și inferioară previziunilor, ea coborând la 3,7 la sută în iunie, de la 3,86 la sută în martie, în pofida manifestării unui efect de bază dezinflaționist semnificativ. S-a observat că influențe în sensul descreșterii au venit doar de pe segmentul serviciilor, și că acestea au fost mai modeste decât cele prezumate, inclusiv ca urmare a creșterilor înregistrate în mai și iunie în câteva sectoare, posibil și pe seama costurilor asociate măsurilor de prevenire a infectării cu virusul SARS CoV-2. Totodată, contribuția prețurilor alimentelor procesate a rămas cvasi-constantă, la un maxim post-septembrie 2011 – în principal ca efect al majorărilor consemnate de produsele de morărit și panificație –, iar cea a subcomponentei mărfurilor nealimentare a cunoscut chiar o creștere marginală, pe fondul scumpirii unor bunuri de strictă necesitate și a altora de folosință îndelungată, reflectând, pe lângă ușoara depreciere a leului față de euro, și probabile sincope sau creșteri de costuri în lanțuri de producție și aprovizionare.

S-a apreciat că dinamica actuală a inflației de bază este atribuibilă în bună măsură persistenței sale – ea continuând să reflecte presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie și așteptările inflaționiste asociate –, și că efectele dezinflaționiste ale schimbării radicale suferite de poziția ciclică a economiei în trimestrul II sunt deocamdată imperceptibile, așa cum era de așteptat. Alte influențe relevante vin din schimbări în structura consumului și dezechilibre temporare între cererea și oferta unor bunuri survenite în contextul pandemiei și al distanțării sociale, precum și din creșterea puternică a costurilor cu forța de muncă în ultimele luni, ca urmare a declinului amplu al productivității muncii.

Referitor la poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că aceasta a rămas semnificativ pozitivă în trimestrul I, cunoscând doar o restrângere minoră, în contextul menținerii dinamicii trimestriale a PIB în teritoriul pozitiv, ca urmare a performanței deosebit de robuste din primele două luni ale anului. În termeni anuali, creșterea economică a decelerat totuși considerabil, cu o contribuție nesemnificativă însă din partea cererii interne, în condițiile în care scăderea amplă a aportului consumului gospodăriilor populației și diminuarea celui adus de for¬marea brută de capital fix au fost aproape integral contrabalansate de influențe opuse venite din variația stocurilor, dar și din dinamizarea consumului administrației publice, a cărui contribuție a atins cea mai mare valoare din trimestrul III 2008. În schimb, exportul net și-a mărit de aproape patru ori aportul negativ, pe fondul unui declin relativ mai pronunțat al dinamicii exporturilor de bunuri și servicii. Deficitul de cont curent s-a redus totuși substanțial în trimestrul I, inclusiv față de aceeași perioadă a anului anterior, dată fiind ameliorarea deosebit de consistentă a soldurilor balanțelor veniturilor primare și secundare. Acoperirea lui cu investiții străine directe și transferuri de capital și-a accentuat însă deteriorarea, iar datoria externă și-a reaccelerat ușor creșterea, inclusiv pe seama celei pe termen scurt, tendințe considerate îngrijorătoare de către unii membri ai Consiliului, mai ales în actualul context global.

Poziția ciclică s-a schimbat însă brusc în trimestrul II, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, noile date și evaluări indicând, similar previziunilor anterioare, o severă contracție a economiei pe ansamblul intervalului – cu vârful localizat în aprilie –, care se recuperează într-o oarecare măsură în trimestrul următor. Evoluția implică deschiderea abruptă a unui deficit consistent de cerere agregată în trimestrul II, dar și o cvasi-înjumătățire a acestuia în trimestrul III, relativ în linie cu precedenta prognoză, perspectivă caracterizată totuși prin mari incertitudini – potrivit opiniei unanime –, în condițiile reluării creșterii numărului infecțiilor în luna iulie.

S-a observat că, așa cum s-a anticipat, tabloul indicatorilor cu frecvență ridicată evidențiază un declin masiv al economiei în aprilie, care începe însă să se resoarbă din luna mai, odată cu înlocuirea stării de urgență cu cea de alertă. S-a convenit că ampla fluctuație are ca principal determinant consumul privat – reflectând variația de intensitate a restricțiilor de mobilitate fizică și decelerarea creșterii veniturilor populației –, dar că un aport consistent la contracția economică din trimestrul II poate veni și din partea investițiilor, în pofida rezilienței la șocul pandemic dovedite în aprilie-mai de activitatea din construcții, care a continuat să crească într-un ritm alert, de două cifre, deși sensibil încetinit față de maximele post-criză de la începutul anului. În cazul exportului net, este de așteptat un impact contracționist relativ similar celui din trimestrul anterior, cu toate că soldul negativ al balanței comerciale și-a temperat ușor creșterea în termeni anuali în primele două luni din interval. Pe acest fond, deficitul de cont curent și-a accelerat descreșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, cu aportul consistent al ameliorării pronunțate a balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, iar gradul de acoperire a acestuia cu investiții străine directe și transferuri de capital și-a stopat scăderea, cel puțin temporar. Fluxurile din prima categorie au rămas însă negative, au sesizat unii membri ai Consiliului, inclusiv pe seama pierderilor înregistrate în contextul crizei pandemice de companiile cu capital străin.

Membrii Consiliului au arătat că pe piața muncii, deteriorarea evoluțiilor a fost amortizată în aprilie de apelul firmelor la șomajul tehnic, susținut financiar de autorități, pentru ca în luna mai să fie frânată de reluarea activității anumitor sectoare, precum și de noi măsuri de sprijin guvernamental. Astfel, efectivul salariaților din economie a scăzut sub așteptări, declinul său în termeni anuali – survenit în premieră pentru ultimii 9 ani–, fiind modest. Totodată, rata șomajului BIM a continuat să crească relativ lent, ajungând la 5,2 la sută în mai, iar în iunie a stagnat. Dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut nominal și-a accentuat însă descreșterea, în principal pe seama evoluțiilor din ramurile major afectate de măsurile restrictive – precum HoReCa, activități de transport, comerț nealimentar –, inclusiv în contextul apelului mai extins la șomajul tehnic. S-a convenit că, în perspectivă apropiată, situația de pe piața muncii rămâne condiționată de evoluția curentă și cea anticipată a situației sanitare, cu impact asupra restricțiilor de mobilitate impuse de autorități, dar și asupra desfășurării activității în domenii mai expuse la riscurile în planul sănătății. Importante sunt și viteza de repunere în funcțiune a unor capacități de producție după perioada de închidere, precum și perspectiva cererii adresată unor sectoare, au argumentat membrii Consiliului. Au fost evocate intențiile de angajare foarte scăzute pentru trimestrul III relevate de sondaje de specialitate, cu o oarecare ameliorare totuși în anumite domenii, dar și unele semnale pozitive venite din sectoare importante ale economiei, precum cel auto, chiar pe fondul unei situații dificile ale pieței de profil.

Referitor la condițiile financiare, membrii Consiliului au remarcat că acestea au continuat să se amelioreze, sub impulsul noii reduceri a ratei dobânzii de politică monetară și în condițiile lichidității semnificative furnizate de BNR prin operațiuni repo efectuate pe baze bilaterale și prin cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, în contextul unui deficit considerabil de lichiditate pe piața monetară. Astfel, principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au consolidat scăderea și apoi nivelurile mai joase astfel atinse, un parcurs relativ similar caracterizând și randamentele titlurilor de stat pe termen mai lung. La rândul ei, rata medie a dobânzii la creditele noi a avut o tendință evidentă de scădere în trimestrul II, în timp ce descreșterea ratei medii a dobânzii la depozitele noi la termen a fost relativ minoră – cu impact favorabil asupra atractivității depozitelor în lei - ecartul dintre ele reducându-se astfel considerabil. Au fost reliefate și decalajele temporale mari de transmitere a impulsurilor ratei dobânzii de politică monetară, mai ales în contextul IRCC, care a scăzut doar marginal la începutul trimestrului III.

Cursul de schimb leu/euro a rămas totuși cvasi-stabil, leul manifestând chiar o ușoară tendință de apreciere față de euro în luna iulie, și mai vizibilă în raport cu dolarul, pe fondul lichidității globale abundente provenind din injecțiile băncilor centrale majore, dar mai ales ca efect al optimismului generat de planul major de relansare economică agreat la nivelul UE, care a antrenat și o întărire a monedei europene în raport cu dolarul SUA. În raport cu regiunea, ajustările au fost însă mai estompate, chiar și în contextul diferențialului ratei dobânzii, au semnalat unii membri ai Consiliului, atenționând că o deteriorare peste așteptări a poziției fiscale și a perspectivei acesteia sau o tensionare a mediului politic intern ar fi de natură să mărească suplimentar prima de risc suveran, cu consecințe asupra volatilității cursului de schimb al leului, implicit asupra inflației și încrederii în moneda națională, iar în final asupra costurilor de finanțare și ritmului redresării economiei ulterior fazei de contracție.

S-a arătat, totodată, că stocul creditului acordat sectorului privat a cunoscut o creștere notabilă în iunie – după scăderile succesive din aprilie și mai –, temperându-și astfel considerabil decelerarea în termeni anuali. Ușorul reviriment s-a datorat integral componentei în lei, care și-a stopat practic pierderea de ritm, pe seama evoluțiilor de pe ambele segmente majore de clienți – populație și societăți nefinanciare. S-a apreciat că acestea reflectă inclusiv efectele programului IMM Invest România și ale facilităților acordate unor debitori în contextul crizei pandemice, precum și influența stimulativă a tendinței descendente a ratelor dobânzilor. Prin urmare, ponderea în total a componentei în lei a urcat la 67,8 la sută, un vârf al perioadei post-mai 1996. La rândul ei, creșterea masei monetare a rămas deosebit de alertă, deși s-a temperat ușor, în corelație cu relativa ameliorare a execuției bugetare în această lună.

În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au remarcat că noile evaluări reconfirmă traiectoria ratei anuale a inflației anticipată anterior, în condițiile unei ușoare revizuiri în sens descendent a acesteia pe orizontul scurt de timp. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să mai urce ușor în luna iulie și să rămână relativ constantă până în decembrie a.c., dar să tindă ulterior să coboare și să conveargă pe orizontul relevant pentru politica monetară la punctul central al țintei de inflație.

Totodată, ușoara ajustare ascendentă a ratei anuale a inflației din semestrul II 2020 este atribuibilă acțiunii factorilor pe partea ofertei, reflectând mai ales efecte de bază și corecția ascendentă a cotației petrolului. Acțiunea se anticipează a fi mai temperată decât în evaluările anterioare, dată fiind ieftinirea începând cu 1 iulie 2020 a energiei electrice, dar și a gazelor naturale, în contextul liberalizării pieței acestora, care ar putea fi chiar mai pronunțată decât cea previzionată, au observat unii membri ai Consiliului. În schimb, influențe peste așteptări de sens opus s-a considerat că pot veni din perturbații în lanțuri de producție/aprovizionare, precum și din costuri asociate măsurilor de prevenire a infecțiilor, dar și din performanțe mai slabe ale unor culturi agricole și din comportamentul de stabilire a prețurilor al unor agenți economici – toate de natură a afecta evoluția inflației de bază.

În aceste condiții, presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali se vor evidenția probabil cu claritate doar în a doua parte a orizontului prognozei, au convenit membrii Consiliului, pe măsura epuizării treptate a acțiunii inflaționiste a factorilor relevanți pe partea ofertei. Responsabile de întârziere au fost considerate și decalajul temporal necesar manifestării efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată deschis probabil în trimestrul II, dar și persistența inflației de bază, precum și creșterea amplă a costurilor salariale în acest an, anticipată a se corecta în 2021. Lor li se alătură influențe temporare decurgând din transferarea imediată asupra prețurilor de consum a unor pierderi suferite recent de unii agenți economici, precum și din slăbirea concurenței în anumite sectoare, ca urmare a închiderii temporare/falimentării unor firme.

S-a arătat că în 2021, influențe dezinflaționiste pregnante sunt anticipate să vină și din evoluția prețurilor importurilor, precum și din efectele de bază asociate scumpirii cărnii de porc și majorării cotațiilor altor materii prime agroalimentare în primele luni ale anului curent.

Pe acest fond, rata anuală a inflației CORE2 ajustat este așteptată să se mențină în semestrul II sensibil deasupra dinamicii inflației headline și la valori ușor mai înalte decât cele anticipate anterior, dar să cunoască ulterior o corecție descendentă ceva mai abruptă, coborând la mijlocul anului viitor și stabilizându-se apoi la 2,2 la sută, similar evaluărilor anterioare. Inflația de bază ar putea dovedi totuși o persistență relativ mai accentuată pe orizontul proiecției, implicit o senzitivitate mai redusă la deviația negativă a PIB, au opinat unii membri ai Consiliului.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, s-a arătat că noile evaluări reconfirmă amplitudinea declinului economic anticipat pentru anul curent, evidențiind și o redresare relativ mai viguroasă a economiei în 2021, pe fondul relaxării treptate a restricțiilor de mobilitate fizică, dar și al influențelor venite din programele guvernamentale de sprijin și din condițiile monetare, alături de efectele refacerii treptate a cererii externe. Perspectiva face probabilă închiderea ceva mai alertă a deficitului consistent de cerere agregată deschis brusc în trimestrul II și revenirea gap-ului PIB în teritoriul pozitiv chiar de la începutul anului 2022, ușor mai devreme decât s-a anticipat anterior.

Viteza și traiectoria redresării economiei sunt totuși incerte, depinzând de evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate, precum și de reacția economiei la stimulii fiscali și cei monetari, au conchis membrii Consiliului. Reimpunerea generalizată a unor măsuri drastice de distanțare socială este totuși puțin probabilă, au apreciat unii membri ai Consiliului, iar gradul de adaptare a comportamentului agenților economici la criza de sănătate ar putea crește.

S-a observat că reacutizarea recentă a pandemiei este de natură să sporească pe termen scurt incertitudinile asociate consumului gospodăriilor – anticipat să recupereze în trimestrul III aproape jumătate din contracția suferită în precedentele trei luni, dar să crească gradual ulterior, pentru a reveni în 2021 în teritoriul pozitiv, ca dinamică anuală. Determinantă este evoluția venitului disponibil real, care ar putea resimți impactul majorării peste așteptări a unor transferuri sociale, dar și efectele unei deteriorări relativ mai pronunțate a condițiilor de pe piața muncii, mai cu seamă ulterior retragerii/restrângerii schemelor de sprijin guvernamental. Influențele în dublu sens ar fi receptate și de sentimentul de încredere a populației, care se prezumă că se reface treptat, dată fiind probabila persistență a temerilor legate de pandemie și a celor privind perspectiva locurilor de muncă și a veniturilor, de natură să întrețină, pe termen scurt, modificările survenite la nivelul comportamentului de consum în contextul crizei pandemice, precum și schimbările produse în structura coșului de consum.

Situația epidemiologică curentă amplifică și incertitudinile privind evoluția viitoare a investițiilor, a căror redresare se anticipează a fi ceva mai alertă decât se prezuma anterior, atât în semestrul II, după contracția masivă din trimestrul II, cât și pe parcursul anului viitor, inclusiv în contextul programelor guvernamentale inițiate sau aprobate în ultima perioadă. S-a arătat că dinamica revenirii este însă condiționată de evoluția cererii de consum și a celei externe, implicit de refacerea lanțurilor internaționale de producție, dar și de situația veniturilor/profiturilor firmelor și de încrederea investitorilor, precum și de viteza de recuperare a țărilor de origine a investițiilor străine – toate potențial afectate mai durabil de recrudescența pandemiei. Totodată, s-a observat că în condițiile spațiului fiscal foarte restrâns, creșterea susținută a investițiilor publice în perspectivă mai îndepărtată depinde de absorbția fondurilor europene, caracterizată însă printr-o performanță istorică modestă.

În schimb, o sporire a eficienței absorbției și utilizării fondurilor europene ar fi de natură să impulsioneze chiar peste așteptări dinamica investițiilor începând cu anul viitor, au apreciat membrii Consiliului, date fiind resursele considerabile alocate țării noastre prin instrumentul Next Generation EU, alături de cele aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, ale căror coordonate au fost agreate la Consiliul European din iulie. Pe orizontul mai îndepărtat, o asemenea perspectivă ar putea fi consolidată de eventuale relocări în România a unor capacități de producție retrase de companii europene de pe alte continente - în contextul planurilor de scurtare a lanțurilor de producție sub presiunea tensiunilor comerciale și a pandemiei –, condiționată însă de ameliorări interne în planul infrastructurii, al predictibilității cadrului legislativ și al digitalizării economiei.

S-a arătat că fondurile europene recent alocate României ar putea contrabalansa, cel puțin parțial, impactul economic al consolidării fiscale ce va fi probabil inițiată în perspectivă apropiată, corespunzător cerinței decurgând din procedura de deficit excesiv declanșată de Comisia Europeană. Incertitudinile și riscurile induse astfel de conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri sunt amplificate de potențiale caracteristici și etapizări ale măsurilor de corecție bugetară, argumentându-se din nou în favoarea concentrării acestora la nivelul cheltuielilor curente, în vederea minimizării efectelor adverse asupra redresării și potențialului de creștere a economiei pe termen mediu, precum și pentru prevenirea unei agravări a dezechilibrului extern. Au fost discutate și evoluțiile bugetare recente – generatoare, la rândul lor, de incertitudini și riscuri –, dată fiind posibila creștere mai accentuată a cheltuielilor bugetare în acest an, sub impactul crizei pandemice și al măsurilor de sprijin adoptate, precum și ca efect al majorării peste așteptări a transferurilor sociale, în contextul anului electoral, cu consecințe asupra necesarului și costului finanțării, dar și a execuției bugetare din anii viitori.

S-au exprimat îngrijorări și în legătură cu posibila prelungire în acest an a tendinței de deteriorare a deficitului de cont curent ca pondere în PIB, precum și a structurii finanțării acestuia, fiind evocate declinul economic al principalilor parteneri comerciali – furnizori și de importante investiții directe, dar și noile pierderi de competitivitate prin preț înregistrate de companiile autohtone, pe fondul majorării puternice a dinamicii costurilor salariale și al evoluției cursului de schimb al leului. Au fost remarcate și semnalele ceva mai favorabile privind evoluția recentă a economiei europene și a celei globale, evidențiindu-se însă, concomitent, riscurile considerabile la adresa redresării acestora și a comerțului internațional induse de reacutizarea pandemiei, precum și de o eventuală escaladare a protecționismului și de Brexit.

Având în vedere măsurile de politică monetară adoptate în lunile martie și mai, precum și decalajele de transmitere a impulsurilor scăderii ratei dobânzii de politică monetară, membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că perspectiva evoluțiilor macroeconomice și financiare, împreună cu incertitudinile și riscurile asociate justifică încă o reducere prudentă a ratei dobânzii de politică monetară. Astfel calibrată, conduita politicii monetare este de natură să susțină redresarea activității economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii și consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută, de la 1,75 la sută; totodată, a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută, de la 1,25 la sută, și scăderea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2,00 la sută, de la 2,25 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. În condițiile unui deficit de lichiditate pe piața monetară, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în unanimitate continuarea efectuării de operațiuni repo și a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piața secundară.

Taguri: Banca Nationala a Romaniei (BNR)  dobanda de politica monetara  inflatia  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Opinie



Accesul la finantare nu reprezinta o problema pentru firme, arata un sondaj BNR realizat in timpul pandemiei de coronavirus

Pentru majoritatea firmelor, accesul la un credit bancar este una dintre ultimele probleme cu care se confrunta, cele mai presante trei griji fiind, in ordine, costurile de productie si cu salariile, disponibilitatea fortei de munca bine pregatita si cererea de produse si servicii, arata un detalii

BNR: economia s-ar putea redresa mai viguros in 2021, dupa criza COVID-19

Economia ar putea cunoaste in 2021 o redresare mai viguroasa decat se anticipa anterior, considera membrii conducerii Bancii Nationale a Romaniei (BNR), in minuta sedintei de politica monetara din 5 august, cand au decis reducerea dobanzii de referinta cu inca un sfert de punct, la detalii

BNR spune ca in acest moment nu este nevoie de modificarea programului Prima Casa pentru sustinerea pietei imobiliare, ci mai degraba pentru a ajuta persoanele cu venituri mici si medii, din judetele sarace

"La momentul actual evoluțiile din piața imobiliară nu necesită o intervenție din partea autorităților (pentru modificarea programului Prima Casa), fiind necesar ca programul să fie structurat mai degrabă din punct de vedere social, în linie cu recomandarea CNSM nr. R/1/2018", se detalii

Curtea de Justitie a Uniunii Europene stabileste din nou ca nu se poate face conversia creditelor in valuta la cursul de schimb din data acordarii (inghetarea cursului)

Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit, din nou, la cererea unei instante de judecata din Romania, ca nu se poate face conversia creditelor in valuta, precum cele in franci elvetieni (CHF), la cursul de schimb din data in care au fost acordate, in anii 2007-2008, inca o data mai detalii

Ultimele Comentarii